GTopstats.com - tu unde te pozitionezi ? Despre Romania: mai 2009 despre romania
 

Archives

Judetul Vrancea

Scurt Istoric 

Vrancea este atestata intr-un document scris in limba latina, o scrisoare datata 2 iulie 1431, in care numele este scris ca fiind VARANCHA. Istoricii si cercetatorii sunt de parere ca acest cuvant face parte din patrimoniul lexical traco-dac, VRAN insemnand padure/munte. Poate acest lucru explica de ce in scrierile timpului, Vrancea mai era numita si "Pamantul cu paduri bogate" sau "Pamantul Negru". Vrancea este casa originara a poemului etnogenezei romanesti, balada "Miorita" - o poezie populara auzita de scriitorul Alecu Russo in satul montan Soveja, in 1853, pe care a introdus-o mai tarziu intr-o colectie scrisa de litaratura populara. "Miorita" originara din Vrancea este considerata un arhetip/prototip cu peste 1.000 de variante ale baladei create de-a lungul timpului. Vrancea este un pamant cu o istorie bogata. In epoca contemporana, a fost simbolul Unirii dintre Moldova si Tara Romaneasca din 24 ianuarie 1859 care a pus bazele statului roman. Focsani a fost primul centru al primelor institutii ale noului stat unificat roman - Comitetul Central si Curtea de Apel. De aceea orasul este cunoscut ca fiind prima capitala a Principatelor Unite. Un alt reper istoric este casa memoriala Ion Roata, un taran batran, ales membru al Divanului (un fel de parlament), care a fost direct implicat in Unirea Principatelor. In timpul Primului Razboi Mondial, in iulie-august 1917, Europa a reputat primele victorii asupra Germaniei imperialiste pe campurile de lupta de la Marasti si Marasesti, aici, in acest judet. Aceste victorii au dus la desavarsirea Statului Unitar Roman la 1 Decembrie 1918. Vrancea este locul cu cele mai importante memoriale si mausoleuri in onoarea jertfei eroilor Primului Razboi Mondial – Marasti, Marasesti, Soveja si Focsani. In semn de rasplata pentru pierderile de razboi suferite de catre orasul Marasesti, guvernul francez a acordat, in 1919, Crucea de Razboi a Frantei. Dupa Unire, Vrancea a devenit un centru al vietii spirituale si sociale. In ultima jumatate a secolului XX, progresul economic, urbanizarea si viata culturala a localitatilor judetului au devenit o realitate evidenta.

Descriere Geografica 

Judetul Vrancea este situat in zona sud-estica a Romaniei; intinzandu-se la cotitura Carpatilor Orientali, si reprezinta un veritabil nod de legatura intre cele trei mari provincii istorice: Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania. Din punct de vedere al suprafetei ocupa locul 30 printre judetele Romaniei, cu 4.863 km patrati, iar din punct de vedere are suprafetei rurale este pe locul 7. Vecinii sai sunt judetul Bacau la nord, judetele Vaslui si Galati la est, judetul Buzau la sud-est si judetul Covasna la vest. Densitatea populatiei este de 81 locuitori pe km patrat (al 27-lea pe tara). Judetul are cinci orase: Focsani (100.000 locuitori), Adjud, Panciu, Marasesti si Odobesti. Judetul Vrancea are 59 comune, dintre care doua sunt suburbii, , si 331 sate. Relieful prezinta ca niste trepte mari care coboara de la vest spre est. Cele mai inalta treapta o reprezinta Muntii Vrancei, formati din masive cu inaltimi cuprinse intre 960 si 1.783 m; urmeaza dealurile care ating inaltimi intre 350 si 1.001 m; a treia treapta o reprezinta campia care se intinde pana la raurile Siret, Trotus si Ramnic. Clima este continentala, influentata de curentii de aer din nordul si sudul Europei. Padurile acopera de muntii si dealurile, in timp ce la campie predomina vegetatia de silvo-stepa. Cea mai activa zona seismica se gaseste in Vrancea, epicentrul fiind in satul Vrancioaia. Padurile, care acopera aproape 38 % din suprafata judetului Vrancea, reprezinta una dintre cele mai importante bogatii ale sale. Agricultura este bine dezvoltata; intreaga suprafata agricola cuprinde peste 255.284 ha, dintre care terenul arabil ocupa 146.792 ha, podgorii peste 35.000 ha, livezi 4.654 ha si paduri 191.792 ha. Se poate observa ca podgoriile nu ocupa o suprafata mare din judet dar reprezinta productia principala a judetului. In judet de gasesc 678 institutii educationale (locul 32), dintre care 20 sunt licee. De asemenea mai sunt 276 biblioteci publice (locul 27), noua muzee (locul 23) si patru sali de cinema (locul 23). 

Informatii Turistice 

Situat in partea sud-estica a Carpatilor orientali, judetul Vrancea este legatura dintre cele trei pamanturi romanesti: Moldova, Tara Romanesca si Transilvania. Prima sa mentionare intr-un document dateazza din 2 iulie 1431 cand este numit VARANCHA care inseamna "pamantul padurilor" sau pamantul negru. Suprafata sa este de 4.863 km patrati. Populatia este de 393.400 locuitori. Resedinta de judet este Municipiul Focsani cu o populatie de 100.000 locuitori. Relieful este un grup de trepte de la vest la est si consta in dealuri si masive muntoase cu inaltimi intre 960 m si 1.783 m peste nivelul marii (varful Goru). Acest judet este traversat de raurile Siret, Putna, Zabala, Milcov, Susita si Rarunic. Clima este una est-continentala cu influente din nord si sud. Judetul Vrancea este zona activa seismic din Romania. Epicentrul seismic se afla in satul Vrancioaia unde se gaseste o moderna statie seismologica. O treime din suprafata judetului este acoperita de paduri. In acest judet se afla cea mai mare podgorie din Romania care acopera dealurile si terasele cu vita de vie. Sub marca Obobesti, Cotesti, Panciu, se fabrica diferite feluri de vinuri, cogniacuri si sampanii folosind metode frantuzesti, brandy si vermut. 
Istoria romana, cultura si civilizatia sunt reprezentate de:
Manastirea Mera - o constructie fortificata construita in 1685; este singura cladire construita in Romania de catre familia Cantemir (patrioti, conducatori si invatatori).
Pivnitele domnest de la Odobesti, construite in 1839 unde se gaseste cea mai mare si bogata colectie de vinuri imbuteliate din Romania, apatinand unitatii "Vincon" din Focsani.
Biserica de lemn (s-au folosit grinzi de stejar) din satul Prisaca-Valea Sarii, construita in 1770 pe cursul superior al raului Putna.
Muzeul Satului care este o sinteza a traditiilor populare, agricultura traditionala si tehnici artizanale, obiceiuri si conditii de locuit din Vrancea -este situat in Crangul Petresti, la 7 km distanta de Focsani.
Mausoleul Eroilor Romani inchinat soldatilor care au murit pe linia frontului de la Marasesti-Marasti-Soveja-Focsani-Sud, in Primul Razboi Mondial.

Soveja este una dintre cele mai cunoscute statiuni balneo-climaterice. Este cunoscuta datorita traditiilor populare. Aici s-a nascut balada "Miorita", poemul etnogenezei poporului roman. 
Monumentele naturii din acest judet sunt:
Focul de la Andreiasu - emanatie de gaze cu ardere permanenta la suprafata (Andriesu este o localitate montana care este atestata documentar din 8 august 1445).
Cascada Putna, la 71 km distanta de Focsani, cu o lungime de 76 m, 14 m inaltime si un debit de 9 metrii cubi pe secunda.
Crescatoria de pastravi din satul montan Tulnici.
Teatrul "Maior Gheorghe Pastia", o impresionanta cladire europeana oferita locuitorilor din Focsani de catre acest ofiter in 1913.

Piata Unirii din Focsani - un ansamblu arhitectonic de cladiri istorice si civice construite in anii '70. Obeliscul Unirii, o lucrare a sculptorului roman Ion Jalea, este piatra artistica a Focsani-ului, oras considerat prima capitala a Principatelor Unite: Moldova si Tara Romaneasca, in data de 24 ianuarie 1859

Judetul Vaslui

Scurt Istoric 

Acest judet este remarcabil prin tezaurele arheologice gasite aici, valorile etnografice si de arta populara, locurile istorice si monumentele care atesta existenta milenara a romanilor in aceasta zona, cat si contributia lor la cultura universala. Castelul Mavrocordat, construit in secolul al XIX-lea, Cetatea lui Stefan cel Mare, datand idn secolul al XV-lea, Biserica Sf. Ioan, de asemenea fondata de Stefan cel Mare in seculul al XV-lea sunt cateva din numeroasele vestigii istorice si culturale pastrate in judetul Vaslui. Este de asemenea demn de mentionat cele mai importante orase din acest judet, Vaslui si Barlad, au fost ridicate in secolele al XIV-lea si respectiv al XV-lea. Municipiul Husi, al treilea ca marime in judet, este faimos in intrega lume pentru podgoriilor si a calitatii vinurilor sale. Situandu-se intr-o zona deluroasa, cu numeroase paduri si rauri, acest judet este bogat in peisaje frumoase, monumente istorice, atractii turistice care sunt adevarate incantari pentru ochiul si mintea vizitatorului, si o calda invitatie de a veni si a le vizita.

Descriere Geografica 


Judetul Vaslui este situat in estul Romaniei, aproape de granita cu Republica Moldova. Suprafata: 5,318.4 km patrati; populatie: 462,703 locuitori. Resedinta de judet: Vaslui (80.041 locuitori). Localitati principale: Vaslui, Barlad, Husi, Negresti. Comune: Zorleni, Laza, Codaesti, Bacani, etc. Statistica populatiei: populatie totala: - 462.703 din care populatie activa - 202.800; ppopulatie urbana - 200.547. Clima: temperata, cu perioade lungi de curenti atmosferici alternand cu perioade ploioase. Relief: deluros (judetul este situat in Podisul Moldovei). Rauri: Prut, Crasna, Vasluiet. Bogatiile solului si subsolului: Vaslui este printre putinele judetele care nu poseda resurse naturale.

Informatii Turistice 

Avand o suprafata de 5.297 km patrati si o populatie de 456.180 locuitori, judetul Vaslui este situat in partea centrala estica a Platoului Moldovei. Este traversat de raurile Prut si Barlad si afluentii lor. Clima este temperat continentala oferind conditii bune pentru agricultura. Cercetarile arheologice sublinieaza ca in acest judet exista multe vestigii incepand cu paleoliticul timpuriu. Documentele istorice arata dezvoltarea activitatilor manufacturiere, locuitorii de demult se ocupau cu ceramica (Barlad, Oltenesti, Malusteni, Carja) si mai tarziu cu comertul de blanuri si agricultura. Trebuie mentionat vinul care este inca o traditie in vestitele podgorii de la Husi. Faima vinului rosu Busuioaca de Bohotin este cunoscuta atat in tara cat si peste granite. De o mare importanta este pomicultura remarcandu-se prin suprafata livezilor, calitatea si productivitatea varietatilor de pomi fructiferi. Orasul Vaslui, capitala acestui judet, isi asteapta turistii la minele Cetatea si Biserica Sf. Ioan Baptizer, amandoua construite de Stefan cel Mare. In alte duoua orase Barlads si Husi gasim biserici din secolele XVI - XVII. La sud de Vaslui se afla un loc istoric numit Podul Inalt si unde in 1475, Stefan cel Mare a invins armata otomana condusa de Suleiman Pasa. Turistii au la dispozitie cinci hoteluri, un han si patru popasuri turistice, care ofera renumita mancare moldoveneasca.

Judetul Valcea

Scurt Istoric 

Depozitul de fosile cu o vechime de peste 2 milioane de ani, descoperit la Bugiulesti (comuna Tetoiu) este cea mai veche urma a existentei umane de pe continent- Australanthropus otenienis fiind prima legatura a antropogenezei in Europa. Descoperirile arheologice preistorice avansate. Descoperirile fortaretelor dacice de la Ocnita, Gradistea, Rotesti si Tetoiu, care formeaza un sistem defensiv ingenios in partea sud-estica a resedintei regilor daci din Muntii orastie este de o mare importanta. In apropiere de masivul ocnele mari, cetatea dacica Buridava, mentionata de Ptolemy, a fost scoasa la lumina. Aici s-au gasit bucati de ceramica purtand incrisptia REB si BUR cat si un fragment dintr-o vaza pe care scrie Basiloes Thiamarcos Epoiei , care pastreaza memoria unui rege local contemporan cu imparatul octavian Augustus. Binecunoscutul istoric Vasile Parvan a presupus si mai tarziu descoperirile i-au confirmat ideile existentei unui numar de fortificatii pe raul Olt (Limes Alutanus) construite in timpul dominatiei romane (106-271), numite Pons Vetus (Caineni), Praetorium (Racovita), Arutela (Bivolari), Castra Traiana (Sambotin), Buridava (Stolnicesti), Pons Aluti (Ionesti), Rusidava (Dragasani). Dupa retragerea administratiei romane, populatia autohtona a trebuit sa faca invaziei popoarelor migratoare. Urme ale unot comunitati puternice au fost decoperite la Costesti, Goranu, Inatesti, Ionestii Govorei, Lacusteni, etc. Diploma Cavelerilor Ioaniti, emisa in 1247, mentioneaza existenta Tarii lui Farcas in aceasta zona. In 9-12 noiembrie1330, in depresiunea lovistea, armata condusa de Basarab I a invins armata lui Charles Robert de Anjou, victoria consacrand independenta Tarii Romanesti. Evul Mediu este timpul in care au fost create opere de arta si locuri istorice nepretuite. Valcea este primul judet mentionat intr-un document datat 8 ianuarie 1392, aflat la manastirea Cozia, care mentioneaza un dar facut de Domnitorul Mircea cel Batran, conducatorul Tarii Romanesti (1386-1418), manastirea avand dreptul sa creasca albine in judetul Valcea. Primele carti in limba romana au fost tiparite in acest judet si mentiona, Pravila de la Govora, tiparita in 1640, in timpul domniei lui Matei Basarab. Judetul Valcea a fost un centru de invatamant, cat si centru de arta populara si civilizatie. In timpul lui Constantin Brancoveanu (1688-1714), al carui nume este elgat de un stil arhitectonic, Manastirea Hures este o adevarata bijuterie a artei feudale romanesti. Judetul Valcea conserva momente importante ale istoriei romanilor. Aici a fost cantat pentru prima data, la 29 iulie 1848, cantecul "Desteapta-te Romane", cu muzica de Anton Pann si text Andrei Muresanu. Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, muntii, padurile si manastirile din acest judet au adapostit grupuri armate de luptatori anticomunisti care au tinut vie speranta de libertate si democratie, speranta renascuta jumatate de secol mai tarziu, in decembrie 1989.

Descriere Geografica 

Situat in partea central-sudica a Romaniei, pe cursul mijlociu al raului Olt, fosta provincie Oltenia, judetul Valcea are o suprafata de 5765 kmp (2,42% din suprafata tarii). Resedinta administrativa a judetului este Ramnicu-Valcea, oras mentionat documentar in 1388, in timpul domniei lui Mircea cel batran. Orasul e situat in zona de deal a judetului, la 283 m altitudine si este traversat in zona estica de la nord la sud de raul Olt, si este o zona comerciala fiind situat la rascruce de drumuri. Avand 12000 locuitor, Ramnicu-Valcea este cel mai important centru economic al judetului, adapostind 80% din activitatile economice. Aici se gasesc trei platforme industriale - una la nord, si doua la sud - fiecare avand profil distinct. Ramnicu Valcea este de asemenea un centru cultural de traditie. Orasul primelor tiparituri in limba romana are numeroase centre si institutii culturale cu o bogata activitate. In timpul ultimelor decenii de dictatura comunista, vechea infatisare a orasului a fost distrusa, ramanand foarte putine marturii ale trecutului, Biserica Episcopala Ramnic, majoritatea locuri istorice si monumente de arta, cateva case in stil arhitectonic traditional - casele Velea, Lahovari, Balotescu, Anton Pann, actuala stada Mihai Viteazul, parcul Zavoi, unde la 29 iulie 1848 s-a cantat "Desteapta-te Romane", azi Imnul National al Romaniei. In judet se gasesc 8 localitati urbane: Ramnicul Valcea, Dragasani, Olanesti, Baile Govora, Brezoi, Calimanesti-Caciulata, Ocnele Mari, Horezu, 77 de comune si 568 de sate. Populatia judetului este de 440000 locuitori, din care 40,6 % in orase si 59,4% in sate. Populatia activa 47,2%, din care 40,73%, in agricultura si silvicultura, 32,85% in industrie si 26,32% in servicii. Clima este temperat-contineantala, relieful coboara in trepte de la nord la sud, avand varfuri peste 2300 m in Masivul fagaras si coborand la dealuri in centru si campii si lunca Oltului , in sud. Principalul curs de apa este raul Olt cu afluentii sai.

Informatii Turistice 

Judetul Valcea este situat in zona central sudica a Romaniei. Suprafta sa este de 2,4% din Romania, din care jumatate este acoperita de paduri. Judetul Valcea, margunit la nord de Muntii Carpatii Meridionali, reuneste toate formele de relief: muntii(2200 m altitudine), platouri si dealuri, vai propice agriculturii. Reteaua hidrografica este bogata, raul Olt traverseaza judetul Valcea pe o lungime de 130 km, adunand numeroase alte cursuri de apa. Judetul are doua municipii: Ramnicu Valcea si Dragasani, 6 orase: Calimanesti, Brezoi, Horezu, Ocnele Mari, Baile Olanesti, Baile Govora. Judetul Valcea este mentionat intr-un document datat din 8 ianuarie 1392, prin care Mircea cel Batran, Voeivodul Tarii Romanesti (1836-1418), acorda dreptul de crestere a albinelor in judetul Valcea, Manastirii Cozia. Teritoriul judetului, foarte bine organizat din punct de vedere administrativ si locuit din timpuri stravechi, dupa cum atesta descoperile arheologice. Regiunile pitoresti si apele minerale au contribuit la dezvoltarea turismului. Apele minerale de la Calimanesti-Caciulata, Baile Govora si Baile Olanesti sunt folosite in tratamentul numeroaselor boli. Reteaua turistica consta in monumente culturale, istorice si arhitectonice, multe fiind unice, cum ar fi manastirile Cozia, Horezu, Govora, Bistrita, Dintr-un Lemn, Surpatele, Arnota cat si Palatul Epicopal al Ramnicului. De asemenea se mai gasesc pe Valea Oltului, campuri geto-dacice si daco-romane, Cetatea Buridava sau Calea lui Traian. Rezervatiile naturale situate la Cozia, Buila, Vanturita si in Muntii Capatana, sunt protejate ca monumente ale naturii , adapostind specii de flora si fauna rare. In judetul Valcea sunt 6 muzee. Cel mai mare este Muzeul de Istorie din Ramnicul Valcea, cu 50000 de exponate care arata istoria romanilor pe acest pamant. Alte muzee interesante sunt: Memorialul Nicolae Balcescu, aflat in satul sau natal; Muzeul de Arta Ramnicu Valcea, muzeul Gheoghe Magheru din Troianu, Casa Memoriala Anton Pann, Colectia arheologica, carti vechi si arta medievala de la Govora, Muzeul Vinului din dragasani, Colectia de arta populara etnografica din Bujoreni; Colectia Inatesti, Colectia "Gh. D. Anghel" din Costesti; Expozitia "Gib I. Mihaescu" din Dragasani; Colectia Etnografica din Irimesti.

Judetul Tulcea

Scurt Istoric 

Arheologii au descoperit urme ale existentei umane in nordul Dobrogei datand din neolitic (aproximativ 5.500-2.799 i.Hr.), in zona comunei baia (Cultura Hamangia) in lunca Dunarii (Jijila, Garvan, Vacareni, Somova, Tulcea). La sfarsitul secolului al VII-lea, cand a inceput colonizarea greaca a tarmului vestic al Marii Negre, au ramas numeroase vestigii ale unirii dintre poputatie geto-dacica autohtona si colonistii greci. Sfarsitul secolului I i.Hr., cetatile grecesti de pe tarmul Marii Negre s-au unit, formand regatul Pontic. Romanii au devenit activi la sud de Dunare. neincetatele invazii la nord de Dunare ale celtilor, scitilor, sarmati si bastarni, insecuritatea zonei si pericolele iernilor grele ne fac o imagime asupra vietii in nordul Dobrogei din acea perioada. In anul 44 i.Hr. , Burebista uneste Dobrogea la statul dacic pentru o scurta perioada de timp. Primul secol d.Hr. a marcat inceperea dominatiei romane in Dobrogea, care a facut parte din provincia Moesia de Jos, dominatie care a durat sapte secole. Invazia slavilor si a bulgarilor (Asparuh, 679) a distrus fortificatia romana, iar Peninsula Balcanica ramane sub dominatia Imperiului Bizantin a carui flota a protejat gurile de varsare ale Dunarii. In secolele XII-XIV, genovezii au construit fortificatii puternice la Chitila, Enisala si Visina. In secolul al XIV-lea, domnitorul Mircea cel Batran si-a extins dominatia peste Dobrogea in 1484, dupa caderea Chiliei, regiunea intrand sub dominatia otomana, iar in secolul al XVI-lea regiunea fiind locul de plecare spre cucerirea de noi teritorii, ca pe timpul romanilor. Nordul Dobrogei fiind din nou fortificat. O parte din populatie s-a refigiat la nord de Dunare. Pamantul a fost colonizat de turci veniti din Antalia si de tatari din stepele de dincolo de Marea Neagra. In timpul razboaielor ruso- turce din secolul al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, Dogrogea devine primncipalul teatru de razboi fiind pustiita si devastata, fiind numit atunci Drumul Tatarilor sau Drumul Razboiului. Otomaniii au acceptat asezarea lipovenilor, ucrainienilor si bulgarilor veniti din nordul Crimeii, cat si pe germanii din sudul Rusiei, cat si greci, evrei si armeni adusi aici de comertul infloritor. Razboiul de independenta (1877-1878) a pus capat a cinci secole de dominatie otomana care au influentat viata etnografica, numele si cultura locala. In 14 noiembrie 1878, armata romana a intrat in Dobrogea, aceasta intrand sub guvernarea Statului Roman. In 1879, judetul Tulcea a fost format ca unitate administrativ-teritoriala (cuprinzand aproximativ teritoriul de astazi) avand ca resedinta administrativa orasul Tulcea, cea mai populata localitate din Dobrogea la acea vreme. In 1860 aici se gaseau mai multe consulate roman, turc, francez, austriac german s.a. Pe fundalul autoritatiii otomane si a interesului sporit aratat de marile puteri la guara Dunarii, Comitetul European al Dunarii a fost fondat in 1853 cu cartierul general la Sulina. Acesta a jucat un rol important in dezvoltarea comertului pe Dunare, astfel incat bratul Sulina al Dunarii a devenit canal navigabil. Orasul port Sulina a inregistrat o perioada de prosperitate, portul fiind modernizat si devenind port liber, extrem de activ pana in 1930. In 1977, zona libera Sulina a fost reinstaurata, dar entuziasmul de alta data lispeste. 

Descriere Geografica 

Judetul Tulcea este situat in sud-estul Romaniei, in nordul Dobrogei, si este traversat de paralela 45 , la vest si la nord fiind marginit de Dunare si la est de Marea Neagra. Suprafata judetuluieste de 8498 kmp (3,6% din Romania) din care 42,5% sunt reprezentate de teren agricol, 41,6% apa si mlastini, 11,2 5 paduri. Resedinta administrativa a judetului este orasul Tulcea, situat pe malul drept al Dunarii, la mila 40 si cu o populatie de 97.417 locuitori (la data de 1 iulie 1996), cel mai important centru comercial al judetului. Localitatile pricipale sunt orasele Macin, Babadag, Isaccea, Sulina si comunele Niculitel, Mahmudia, Jurilovca, Cerna, Baia. Populatia totala a judetului este de 266.897 locuitori, din care 130.799 locuitori in zona urbana si 136.098 locuitori in zona rurala; populatia activa - 111.924 persoane din care 12.907 in industrie si 41.300 in agricultura. Din punct de vedere etnicstructura populatiei este dupa cum urmeaza: romani - 88,7 %, rusi (incluzand lipovenii) - 7,5 %, ucrainieni - 1,4 %, turci si tatari - 1,3 %, rromi - 0,5 %, greci, armeni, evrei, italiani, germani - 0,4 %. din punct de vedere al religiei structura populatiei este: romania ortodocsi - 91,1 %, romani ortodocsi de stil vechi - 6%, musulmani - 1,3 %. Clima este temperat-continentala. Apropierea de zona continentala a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord-est spre sud-vest, rezultand un vant numit Crivat, care aduce ierni foarte reci, cateodata inghetand chiar Dunarea si Delta pe o perioada de doua-trei luni. In vara vanturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamantul si transformant solul in praf. temperaturile sunt mai scazute in vest, in zona de deal, in timp ce pe tarmul (Sulina), briza marii aduce aer cald si umed, inregistrandu-se cele mai ridicate temperaturi pe timp de iarna din tara. datorita pozitiei sale geografice, judetul Tulcea are aproape toate formele de relief din Romania. Aici se intalnesc doua grupe geografice Podisul Dobrogei de nord,; ramastele Muntilor hercieni (cei mai vechi munti din Romania) si Delta Dunarii, teren inca in formare, care impreuna ca complexul de lacuri Razem-Sinoe ocupa o suprafata de 4.470 kmp. Cea mai importanta apa curgatoare este Dunarea, care traverseaza teritoriul judetului , divizat in 3 brate, Chilia, Sulina (brat maritim), Sfantu Gheorghe, formand Delta Dunarii, declarata in 1990 rezervatia Biosfera , aflata sub egida UNESCO.

Informatii Turistice

Tulcea, resedinta administrativa a acestui judet, este numita si Poarta Deltei Dunarii. Aici Dunarea se divide in 3 ramuri formand un pamant magic, Delta. Tulcea este un port de o lunga istorie construita pe ruinele cetatii romane Aegisus. Marginile orasului de pe malul drept al Dunarii sunt ca un amfiteatru. numele de Tulceaeste folosit din secolul al XVII-lea. Acum, orasul este un oras modern, cu o eleganta promenada de-a lungul Dunarii. Parcurile si flora bogata dau orasului si imprejurimilor sale un aspect placut. Orasul este un centru industrial dezvoltat, dar rolul principal il detine Delta Dunarii si Muzeul Deltei. Rutele turistice merg spre Macin, Garvan si Isaccea, regiunea fiind cunoscuta pentru peisajele pitoresti. Cele mai importante rute sunt cele din delta, regat al apelor si al insulelor plutitoare, un adevarat paradis al pescarilor si vanatorilor, paradisul pasarilor si al florei formand un peisaj unic. Sub motto-ul "Delta Dunarii pentru noi si pentru posteritate" functioneaza Rezervatia Biosfera Delta Dunarii. In lume sunt peste 300 de rezervatii tip biosfera , iar aceasta nu este una dintre cele mai vechi si nu este cea mai mare din lume, desi suprafata sa este de 5.8000 kmp, reprezentand 2,5 % din suprafata totala a Romaniei si ocupa locul al 5-lea ca teren in formare din lume si al doilea din Europa. Desi in lune se gasesc peste 300 de asemenea rezervatii (in Romania se mai gasesc in ca doua rezervatii in zina montana, Retezat si Pietrosul), Rezervatia Biosfera Delta Dunarii cu sediul la Tulcea, este a treia ca importanta ecologica din lume. In acest sanctuar al naturii care contine lacuri (peste 400), insulite plutitoare de trestie (19,5 kmp), "paduri" de trestie (peste 1.800.000 ha, cea mai mare intindere de stufaris din lume) si paduri de salcii, paradisul pasarilor migratoarevenite din toata Europa si de pa alte continete, aici gasindu-se peste 300 de specii din care 176 cuibaresc in Delta Dunarii si 184 fiind protejate de Conventia de la Berna. De asemenea, in Delta Dunarii, in sutele de lauri, canale (20,25 kmp de apa) traiesc 64 de specii de pesti, unele dintre acestea fiind in permanenta expansiune (crap, platica) altele fiind in regresiune (stiuca, lin, care nu sunt rezistente la poluare). Pentru a proteja si salva acest templu al naturi a fost data legea nr. 8/1993. Guvernul Romaniei si organizatiile mondiale au inceput sa dea o atentie speciala conservarii patrimoniului Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii, fiind inclusa in cateva programe nationale si internationale. Numai in ultimii cinci ani au fost obtinute pentru salvarea Deltei. Programul Bancii Europene a fost materializat prin diferite contracte intre specialistii romani si straini, incluzand credite nerambursabile de 720.000 ECU. De asemenea, Programul Bancii Mondiale - care e in desfasurare - este un credit nerambursabil de 4,5 milioane dolari. Eforturile Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii au fost recompensate prin acordarea premiului "Eurosite" de catre UNESCO in 1995, acesta fiind cel inalt premiu european in materie de mediu inconjurator.

Judetul Timis

Scurt Istoric 

Timisoara a beneficiat de introducerea ultimelor descoperiri ale stiintei ale epocii. Telegraful a fost introdus in 1854, calea ferata in 1856, ilumitatul cu gaz in 1857, tramvaiul cu cai in 1859 si telefonul in 1881. Construirea centralei electrice in 1884 a facut din Timisoara primul oras din Europa cu iluminat stradal si in 1899 au fost introduse tramvaiele electrice.

Descriere Geografica 

Judetul Timis este situat in partea de vest a tarii avand granita cu Yugoslavia si Ungaria spre vest si Arad, Hunedoara si Caras-Severin in nord, est, si sud. Asezarea geografica a judetului este foarte avantajoasa, la intretaierea celor mai importante drumuri europene unde culturile si civilizatia din vest interfera cu cele din est. Doua capitale europene sunt in apropriere: cea a Yugoslaviei, Belgrad, 170 km de Timisoara si cea a Ungariei, Budapesta, la 300 km distanta. Viena este la o distanta egala cu cea dintre Timisoara si Bucuresti: 550 km. Judetul Timis, cel mai mare judet al Romaniei, cu o suprafata de 8.697 km patrati, beneficiaza de o clima temperata, are doua treimi din teritoriu acoperite cu campii traversate de raurile Timis, Bega si Barzava. La est campia se ridica bland printre dealuri acoperite de vii si livezi spre inaltimile medii ale Muntilor Poiana Ruscai (1300-1400m). Judetul este populat de peste 690.000 locuitori, peste 60% dintre acestia traiesc in zona urbana reprezentata de doua municipii - Timisoara si Lugoj si cinci orase - Buzias, Deta, Jimbolia, Sannicolau Mare si Faget. Dupa nationalitate 80,1% sunt romani, 9% - unguri, 3,8 % - germani, 2,4 % - sarbi, etc. Capitala judetului - Timisoara, al patrulea oras ca marime al tarii - este un important centru istoric, economic, financiar, cultural si stiintific, adevarata poarta a Romaniei spre Europa Occidentala.

Informatii Turistice 

Timis, cel mai vestic si mai mare judet al Romaniei, cu clima temperata, este acoperit pe doua treimi din suprafata sa de campie fertila si traversat de raurile Timis, Bega si Barzava. La est campia se ridica langa dealurile acoperite de vii si livezi spre Muntii Poaina Ruscai (1300-1400 m peste nivelul marii). In acest judet, conform ultimului recensamant din 1992, sunt un numar de 700.033 locuitori din care peste 60% traiesc la orase. Sunt doua municipii Timisoara si Lugoj, si cinci orase (Buzias, Deta, Jimbolia, Sanicolau Mare si Faget). Aici traiesc romani (80,1 %), maghiari (9%), germani (3,8 %), sarbi (2,4 %) etc. Capitala judetului, Timisoara (Mica Viena), al patrulea oras ca marime din Romania, este un important centru istoric, economic, financiar, cultural si stiintific, adevarata poarta a Romaniei spre Europa Occidentala. Tumultoasa istorie multimilenara a acestei zone a lasat posteritatii numeroase si importante monumente si vestigii de mare valoare natioanala si europeana: Castelul Huniazilor, Casa lui Eugeniu de Savoya, Palatul Dicasterial, bastionul vechii Cetati Timisoara, biserica Manastirii Minorite, Hanul Postei, Turnul "Sf. Nicolae", Sinagoga SEphardic (in Lugoj), Cetatea Ciacova, Castelul Regal din Banloc, Monumentul de la Tapae ( o mica Columna a Imparatului Traian), etc. Parcul dendrologic din Bazos, Rezervatia Ornitologica Satchinez, padurile seculare Pischia, Binis, Hodos-Remetea Mica, Cheveresu Mare cu o bogata fauna, izvoarele de apa minerala de la Buzias, Calacea sau Ivanda (comparate de spacialisti cu cele da la Baile Evian si Karlovy), lacul artificial situat in zona Surduc, Pestera Romanesti Cave etc. sunt puncte de atractii turistice in judetul Timis. Deasemenea aici se gasesc numeroase vestigii importante ale coliziunii civilizatiei, istoriei si culturii romanesti cu cea europeana: casa-museu Nikolaus Lenau, casele memoriale ale lui Brediceanu, Vidu, Grozavescu, Traian Vuia in Lugoj, casele memoriale ale muzicianului Bela Bartok si pictorului Stefan Jager, Domul Catolic din Timisoara unde se gasesc valori apartinand patrimoniului culturii universale. Traditionala ospitalitate a oamenilor si mandria lor ("Doar Banatul este fruntea" spune o veche vorba) se intalneste in bucataria Banatului similara cu cea de la Viena. Pentru iubitorii de agro-turism, minunatele sate situate la campie cu oameni ospitalieri si vinuri dulci de Recas, Buzias, Teremia cat si tuica de pruna si caisa sunt suficiente motive pentru a petrece sfarsitul de saptamana sau vacanta aici. Cei care au vizitat o data acest judet vor reveni.

Judetul Teleorman

Scurt Istoric 

Teritoriul judetului Teleorman este locuit din timpuri imemoriale, fapt atestat de sapaturile si descoperirile arheologice: drumuri, ruine ale cetatilor si fortificatiilor, vestigii metalice si ceramice, arme, monezi s.a. Ca entitate administrativa, judetul Teleorman, a fost stabilita in 1336, dar o fost organizat ca judet distinct in timpul lui Mircea cel Batran. A fost atestat documentar pentru prima oara in 14 mai 1441, intr-un act semnat de domnitorul Vlad Dracul. Dupa numeroase schimbari administrative, judetul Teleorman a fost reorganizat in 1968, dar sub alte granite si cu resedinta administrativa la Alexandria. In prezent judetul are 3 municipii, 2 orase si 83 de comune cu 231 de sate. Asezarile locuite se gasesc in general de-a lungul vailor fluviului Dunarea si raurilor Olt, Vedea, Teleorman, Calmatui, Urlui, Glavacioc s.a. In secolele XIV-XVIII viata economica a judetului Teleorman nu a diferit de cea a altor zone din Tara Romaneasca. La sfarsitul secolului 18, judetul a intrat intr-o perioada de modernizare. Agricultura era inca predominanta, dar orasele au inceput sa se dezvolte industrial. Au aparut mori si primele manufacturi in Turnu Magurele, Alexandria, Rosiorii de Vede si Zimnicea. In timpurile moderne Teleormanul, la fel ca si alte zone ale tarii, a luptat pentru independenta tarii, pentru eliberare si dreptate sociala, cat si pentru obtinerea drepturilor si a unitatii nationale a poporului roman. Aceasta parte a tarii a jucat un rol important in revolutiile de la 1821 si 1848, in Unirea Principatelor, in 1859, si in Razboiul de Independenta, intre 1977-1978. Pana in prima decada a secolului 20, judetul si-a consolidat statutul de "granar" al tarii. In perioada contemporana, Teleormanul a jucat un rol important in Primul Razboi Mondial, in perioada 1916-1918, pentru reintregirea tarii care s-a realizat prin Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, cat si in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial (1941-1945) pe fronturile de est si de vest. In perioada interbelica, Teleormanul a continuat sa aiba cele mai mari productii de cereale din tara. Deja existente, centrele de extragere a uleiului, de prelucrare a laptelui, de prelucrare a lemnului si de morarit s-au dezvoltat, in timp ce noi industrii au inceput sa apara. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, economia judetului s-a dezvoltat mai ales dupa aparitia unor intreprinderi importante, cum ar fi: Combinatul Chimic de la Turnu Magurele (1965), intreprinderi de aparate si accesorii (1969), panouri electrice si de comanda (1972), rulmenti (1974) - la Alexandria; fabrici de material rulant (1973), fabrica de bere (1978) - la Rosiorii de Vede; fabrica de zahar (1977) si intreprinderea de tevi (1978) - la Zimnicea; fabrica de echipament chimic (1978), si fabrica de motoare electrice de la Turnu Magurele. Teleormanul este un judet bogat in traditii si resurse culturale, iar contributiile sale la mostenirea culturala si spirituala a tarii sunt la fel de importante si de numeroase ca oricare alta zona a tarii. Aici se gasesc peste 56.439 de valori culturale inventariate in judetul Teleorman, din care 7.000 sunt foarte valoroase si sunt incluse in patrimoniul national. Judetul are 570 de situri istorice, din care 60 monumente, 316 monumente arhitectonice, doua case memoriale, 8 monumente de arta si 15 situri istorice urbane si rurale.

Descriere Geografica 

Judetul Teleorman se gaseste in sudul tarii, orasul Zimnicea fiind cel mai sudic punct al tarii, situat la 43° 37’ 07” latitudine nordica. Dunarea este granita sudica a judetului de-a lungul a 90 km, fiind in acelasi timp si granita statala cu Bulgaria. Vecinii Teleormanului sunt judetele: Olt la vest, Arges in nord-vest, Dambovita in nord-est, Giurgiu in est si statul Bulgaria la sud. Teleormanul este un judet cu suprafata medie (5.790 kmp - reprezentand 2,4% din suprafata totala a Romaniei - locul 19 din punct de vedere al suprafetei) si este alcatuit din 85 % teren aricol, 5% paduri, 4% apa, 6% constructii si drumuri. Municipiul Alexandria este resedinta administrativa (62.000 locuitori). Celelalte municipii sunt Turnu Magurele si Rosiorii de Vede. In judet se mai gasesc: oresele Zimnicea si Videle, 83 de comune cu peste 230 de sate. Populatia totala este de 473.199 locuitori (2,1% din populatia totala a tarii). Populatia, la sfarsitul lui 1996, numara 195.000 locuitori, iar populatia rurala 310.114 locuitori. Clima are un caracter continental cu veri calduroase, precipitatii moderate, in special sub forma de averse, si cu viscole in timpul iernii. Radiatia solara variaza intre 125 si 127 kcal/cmp/an. Temperatura medie anuala este de 11,5° Celsius si media anula a precipitatiilor este de 530 mm/mp. Relieful este caracterizat de doua grupe dominante: campia si lunca fluviului Dunarea. Cea mai inalta altitudine este de 170 m, in partea nordica a judetului. Zona campiei este altcatuita din patru parti: Burdea, Boianu, Burnas si Lunca Dunarii. Reteaua hidrografica include Dunarea si afluentii sai importanti:Oltul, Urlui, Calmatui si Vedea. In zona nord-estica a judetului este udata de apele raurilor Dimbovnic, Glavacioc si Cilnistea, afluenti ai Neajlovului, toate avand un debit de 1-2 mc/s. judetul este traversat de raul Vedea cu un debit anual de 5,5 mc/s. Din punct de vedere seismic, judetul Teleorman se incadreaza in zona de 7 grade, iar orasele Turnu Magurele si Zimnicea sunt declarate zone seismice de gradul 7,5. 

Informatii Turistice 

Judetul Teleorman este unul din judetele de suprafata medie din Romania, acoperind 2,4 5 din suprafata totala a tarii. Situat in sudul Romaniei, in Campia Romana, pe malul stang al Dunarii. In judetul Teleorman se gaseste unul dintre cele mai vechi vestigii umane din lume, la Ciuperceni-Turnu Magurele, cu o vechime de peste 1,5 milioane de ani. Vestigii din Epoca Bronzului si din Epoca Fierului, cat si din perioada daco-romana, se gasesc pe tot teritoriul judetului. In 335 i.Hr., Alexandru Macedon a traversat regiunea. La Turnu-Magurele se gasesc vestigiile cetatii romane care dateaza din timpul imparatului Traian. Datorita configuratiei sale geografice, campie traversata de ape, principalul punct de atractie turistica este fluviul Dunarea si lunca sa, care este de o frumusete aparte. Hoteluri noi se gasec in Alexandria, Turnu magurele si Rosieorii de Vede, iar in orasul Zimnicea, hanuri si moteluri. Datorita facilitatilor care vor fi creeate aici, prin stabilirea unor zone libere si a unui punct de frontiera (cu feribotul) pe Dunare, la Turnu magurele si Zimnicea, turismul si facilitatile de cazare se vor dezvolta foarte repede in viitor. Pentru localitatile situate pe malul Dunarii, agroturismul este o idee de viitor datorita posibilitatilor de pescuit si vanatoare existente in zona si care reprezinta puncte de atractie pentru turisti. Resedinta administrativa a judetului este Municipiul Alexandria, unde la Mizeul Judetului se gasesc peste 50.000 de exponate, grupate in 65 de colectii arheologice, etnografice, numismatice, etc. In Alexandria se gasesc numeroase biserici, una dintre ele este Catedrala "Sf. Alexandru", unde sunt ingropate oasele Domnitorului Alexandru D. Ghica, fondatorul orasului, dar in catedrala se mai gasesc si icoane pictate de faimosi pictori romani. De asemenea, in Municipiul Turnu Magurele se gaseste, o catedrala interesanta. La Muzeul de Arta, singurul din judet, sunt expuse picturi realizate de autori romani celebri, In judetul Teleorman s-au nascut cativa scrii tori romani de renume si aici se gasesc casele memoriale Zaharia Stancu, la Salcia si Casa Marin Preda, la Silistea (Rosiorii de Vede), case memoriale care merita a fi vizitate.

Judetu Suceava

Scurt Istoric 

Situat in nord-estul Romaniei, si fiind locuit inca din Paleolitic (100000-10000 i. Hr.), judetul Suceava a marcat istoria romanilor cu momente semnicative. Acest loc a fost leaganul primului stat centralizat Moldova (1359) cu fondatori ai culturii europene si luptatori neinfricati care si-au aparat pamantul stramosesc, cum ar fi: Bogdan I (1359-1365), Petru Musat (1375-1391), Alexandru cel Bun (1400-1432) si Stefan cel Mare (1457-1504). Atractiva datorita bogatiilor si drumurilor comerciale accesibile spre est, aceasta parte a tarii a fost de multe ori calcata de invadatori, teritoriul sau schilodit de vecini, in cele din urma intrand sub dominatia imperiului Austriac timp de 150 de ani (1868-1918). Tratatele de pace de dupa razboi nu au restaturat dreptul istoric al Bucovinei.

Descriere Geografica 

Judetul Suceava se afla in nord-estul Romaniei si are granita la nord si est cu Ucraina, la sud cu judetele Neamt si Mures, la vest cu judetele Maramures si Bistrita. Judetul are o suprafata de 8553,50 kmp. Municipiile Suceava, Falticeni, Campulung Moldovenesc si Radauti, orasele Vatra Dornei, Siret si Solca sunt principalele localitati ale judetului. Municipiul Suceava, resedinta adminitrativa a judetului, are 120.000 locuitori. Judetul Suceava are aproximativ 700.000 de locuitori dintre care 250.000 in zona urbana si 450.000 locuitori in zona rurala. Clima este temperata si umeda, cu o temperatura medie anuala de 8°C. Dealurile si muntii sunt formele de relief predominate, iar 54 % din suprafata judetului este acoperita de paduri (3/4 din acestea fiind paduri de conifere). terenul arabil are o suprafata de 1813 kmp si bazinul hidrografic cuprinde 136 kmp de rauri si iazuri.

Informatii Turistice 

Pamant al legendelor, acesta este pentru vizitatorii acestei parti a Romaniei, cunoscuta sub numele de Bucovina, un loc unde istoria e prezenta pretutindeni. Loc de nastere a unei vechi civilizatii, judetul Suceava este situat in partea nord-estica a Romaniei si ocupa unul dintre primele locuri si a potentialul economic, uman si turistic. Relieful este cu munti si dealuri si cu o densa retea hidrografica cu ape repezi. Numarul de 100000 de turisti care viziteaza anual acest judet este explicat prin pozitia sa geografica, la intersectia drumurilor dintre nord si sud, est si vest, a vecinatatii cu Ucraina , Polonia, Republica Moldova, cat si nenumaratele monumente culturale si istorice. Trasatura caracteristica a acestui judet este ca pe o suprafata restransa se gasesc un numar mare de actractii turistice. Aici se gasesc facilitati pentru sporturile de vara si de iarna, pentru pescuit si vanatoare, cat si pentru odihna. Muntii din judetul Suceava sunt variati si cu locuri atractive. Un drum pitoresc este cel care trece prin masivul vulcanic Caliman (Vf. Pietrosu), Masivele Giumaslau si Rarau, acesta din urma fiind cunoscut pentru relieful sau carstic. Priovelisti minunate sunt oferite de cheile raurilor Bistrita Aurie, moldova si Suceava. Judetul are rezervatii naturale de flora si fauna (bouri, cerbi, ursi, porci mistreti, cosoi de munte, lincsi). Aici se intalnesc peisaje care por fi comparate cu cele din Elvetia, Franta, Austria, Italia, Germania, Spania, s.a. Valoarea ecologica si ospitalitatea proverbiala a oamenilor creeaza conditii bune sa integreze zona Dornele in valorile montane ale lumii. printre cele 35 de monumente si rezervatii naturale, padurea seculara de la Slatioara (600 ha cu brazi de peste 400 de ani) ofera o remarcabila priveliste a naturii. Printre vestigiile perfect integrate in natura, trebuie mentionate monumentele pictate care au fost incluse de UNESCO printre capodoperele de arta ale lumii. De asemenea Federatia Indernationalade Turism a Jurnalistilor si Scriitorilor (FIJET) a decernat Premiul International POMME D"OR in 1975, acestei zone, cunoscuta acum in intreaga lume. Printre aceste monumente se distanteaza Manastirea Voronet (1488). La mica distanta una de alta, se gasesc manastirile ortodoxe: Humor (1530), Moldovita (1532), Sucevita (1584) vizitate de iubitorii de arta. De asemeanea se mai gasesc Manastirile Dragomirna (1609), o broderie in piatra, Putna (1469) construita de Voievodul Stefan cel Mare, care adaposteste mormantul acestuia. Alte manastiri de mare valoare istorica si religiaosa sunt cele situate de zona Stanisoara, Slatina, Rasca si Pobota. Municipiul Suceava, resedinta administrativa a judetului, reuneste activitati economice specifice bogatiei resurselor din Bucovina. Un posibil traseu turistic poate cuprinde Cetatea Princiara Suceava,Manastirea Sf. Ioan din Zamca, Biserica Sf. Dumitru si Biserica Miruli. De asemeneaun punct de interes este Muzeul National Bucovina cu exponate arheologice si istorice valoroase. Alte orase interesante de vizitat sunt: Campulung Moldovenesc, fondat de Domnitorul Alexandru cel Bun si Municipiul Radauti, binecunoscut pentru targul organizat aici. Pentru iubitorii de literatura, Municiupiul Falticeni este un popas obligatoriu. Aici se gaseste muzeul Ciprian Porumbescu, iar in Malini, Casa Memoriala Nicolae Labis sau zonele rurale Ciocanesti, Vatra Moldovei, Fundu Moldovei, Vama, Putna, Straja. Un loc special il ocupa satul Marginea, unde olari indemanatici realizeaza faimoasa ceramica neagra, renumita in toata lumea. Judetul Suceava are facilitati de cazare moderne (peste 400 locuri in hoteluri, hanuri, cabane, campinguri, case taranesti si peste 6000 locuri in restaurante) cat si peste 1000 km de drumuri nationale si judetene modernizate si 430 km de cale ferata.

Judetul Sibiu

Scurt Istoric 

Situat deasupra asezarilor neolitice, si pastrand urme ale asezarii romane Cedonia, Sibiu este mentionat in documente incepand cu secolul al XII-lea sub numele de Cibinium. Cand saxonii s-au stabitit aici, populatia romana era organizata, ca in intraga Transilvanie, in propriile sale forme politice. Saxonii au numit asezarea Hermannsdorf si apoi Hermannstadt, in timp ce populatia romana ia dat numele amintind de cel original: Sibiu. In secolul al XIV-lea, Sibiul era un puternic centru manufacturier. Documente datand din 1376 mentioneaza 19 bresle ai caror membrii practicau 25 de meserii. Aceste bresle aveau relatii active cu statele romanesti de la est si sud de Carpati. Bazandu-se pe puterea economica a mestesugarilor sai, Sibiu s-a dezvoltat continuu, evolutia sa urmand dezvoltarea caracteristica oraselor medievale. Veciul targ a facut loc modernuli oras. Evenimente semnificative: 1192 - Sibiu (cibinium) este pentru prima data mentionat intr-un document oficial; 1292 - a fost inaugurat primul spital din Romania; 1300 - s-a deschis prima bilioteca; 1367 - este metionata pentru prima data intr-un document prima breasla din Sibiu, cea a tabacarilor; 1494 - prima farmacie din tara; 1528 - prima tiparnita din Transilvania; 1543 - prima moara de hartie din Principatele Romanesti; 1788 -este inregistrata prima manufacura, cea de matasuri; 1790 - Samuel Brukenthal fondeaza cel mai vechi muzeu din tara; 1841 - este deschisa prima banca germana din Sibiu; 1861 - este fondata ASTRA; 1868 - este infiintata rpima casa de economii si credita din Transilvania; 1872 - este data in exploatare calea ferata Sibiu - Copsa Mica; 1875 - Andreas Rieger inaugureazaprima fabrica de constructii de masini din Transilvania; 1894 - este deschisa oficial prima statiune montana din tara, Paltinis;1898 - are loc prima proiectie cinematografica (la trei ani dupa premiera mondiala); 1904 - primul tramvai electric. 

Descriere Geografica 

Judetul Sibiu este situat in centrul Romaniei la rascrucea drumurilor comerciale dintre est si vest, dintre Balcani si Europa Centrala. Suprafata de 5.422 km patrati, reprezinta 2,3% din teritoriul tarii, se intinde intre 45 28' si 46 17' latitudine nordica si intre 26 35' si 24 57' longitudine estica. Refieful judetului, cu inaltimi cuprinse intre 2.535 m - Vf. Negoiu si 28 m - lunca raului Tarnava Mare, este caracterizat prinr-o mare varietate de forme naturale. Aproximativ 30% din suprafata este acoperita de Muntii Fagaras, Lotru si Cindrel, 50% este acoperit de platourile Tarnave, Hartibaci si Secase stabatute de vai adanci. Cursurile de apa sunt egal distribuite pe toata suprafata judetului si includ raurile, cele mai importante: Olt, Tarnava, Cibin si Hartibaci, lacurile naturale - glaciare si sarate - si lacuri artificiale pentru irigatii, hidroenergie si recreere. Datorita locatiei si reliefului sau, judetul Sibiu are un climat continental moderat caracterizat prin ierni moderate si veri racoroase. Temperatura medie anuala este de 22° C. Dintre resursele naturale ale judetului gazele naturale sunt cele mai importante. De mare calitate si alcatuite aproape exclusiv din gaz de puritate inalta. Un depozit de marmura a fost descoperit si se afla in exploatare in Valea Porumbac, in timp ce judetul mai are resurse de nisip, argila, pietris, etc, folosite ca materiale de constructii. Alte resurse naturale sunt padurile, care acopera 37% din suprafata judetului, pasunile, fanetele, terenurile agricole cu flora si fauna bogate. Bogatul patrimoniul natural al judetului Sibiu este reprezentat de sase rezervatii naturale de mare valoare stiintifica si turistica: Lacul fara Fund de la Ocna Sibiului, depozitele de calcar de la Cisnadioara si Turnu Rosu, rezervatia din Valea Sarba, si lacurile Balea si Iezerele Cindrelului. 

Informatii Turistice 

Muntii acoperiti de paduri de foioase si conifere si dealuriacoperite de hanete si livezi, campii, rauri, lacuri cu ape proaspete si lacuri sarate - toate aceste daruri date de natura acestui judet situat in partea sudica a Transilvaniei. Relieful variat si clima temperata fac posibil ca in localitatile montane sa existe zapada 5-6 luni pe an si transforma acest judet intr-un loc special de atractie pentru turistii romani si straini. de un interes aparte este zona Fagaras, pe de-o parte masivul Fagaras, lacurile glaciare si relieful de stepa cu peisaje pitoresti al Tarii Lovistei. In lunca Oltului se gasesc ruinele Turnului Rosu care delimita granita dintre Tara Romaneasca si Transilvania. La aproximativ 30 km departare de Sibiu, la 1450 m deasupra nivelului marii, se gaseste statiunea Paltinis. Padurile de conifere, aerul ozonat sunt bune remedii pentru bol nervoase si ale sistemului respirator. Iarna, aici este un loc ideal pentru sporturile de iarna, avand partii de schi dotate cu telecabine si teleschiuri. In judetul Sibiu se gasesc de asemenea si alte statiuni cum ar fi Ocna Sibiului, Bazna si Miercurea Sibiului. O zona speciala este Marginimea Sibiului cu cele 18 localitati de la poalele Muntelui Cibin, acoperind o suprafata de 200 km patrati. Locuitorii sunt cunoscuti ca pastori care pastraza obiceiurile traditionale, costumele populare si arhitectura specific romaneasca. In Sibiu, resedinta administrativa a judetului, se gasesc multe puncte turistice interesante si muzee. Acest oras este mentionat documentar din perioada 1192-1196, sub numele de Cibinium, Villa Hermani, in secolele XII-XIII si Hermanstadt in 1366. Sibiu a fost unul din orasele reformei luterane. Aici a trait marele umanist Nicolae Olahus pentru o perioada lunga de timp. Printre monumentele acestui oras se numara: Turnul Scarilor, construit in secolul al XIII-lea, Piata Macelarilor, Turnul Vechii Primarii, Universitatea saxonilor transilvaneni, Biserica Franciscana, Turnul Tamplarilor, Turnul Blanarilor, Muzeul Bruckenthal cu colectia de arta a baronului Samuel Brukenthal, consilierul reginei Maria Teresa si guvernatorul Transilvaniei (1777-1787). Langa Sibiu, in satul Biertan se gaseste inscriptia "Ego Zenovius votum poseni" (Eu, Zenovius, mi-am tinut cuvantul) care dateaza din secolul al IV-lea. Aceasta inscriptie dovedeste ca aici era o comunitate crestina si se gasete o biserica fortificata cu patru turnuri, fiind una dintre cele mai importante biserici din Transilvania. Alte pucte turistice de interes sunt: orasul Cisnadie si Selimblir unde in 1599 a avut loc batalia dintre Voievodul Mihai Viteazul si Andrei Bathory; zona Hartibaciu traversata de raul cu acelasi nume si inconjurata de raurile Visa, Tarnava Mare si Olt; zona Tarnavele cu dealuri, paduri si podgorii. Arheologii au descoperit o multime de vestigii: asezarea romana de laSlimnic, monezi de argint si bronz de la Atel, etc. mai trebuie mentionat agro-turismul. posibilitatile de cazare sunt in hoteluri, hanuri, pensioane, case taranesti si tabere scolare. In acest judet, traiesc 397.176 romani, 19.290 maghiari, 16.461 germani, 660 germani, 660 svabi, si 19.316 alte nationalitati.

Judetul Satu Mare

Scurt Istoric 

Judetul Satu Mare, strabatut de vechiul rau Samus si locuit din timpuri imemoriabile de geto-daci, a fost leaganul culturii si civilizatiei romanesti. Sapaturile arheologice din Tara Oasului, de la Ardud, Mediesu-Aurit, Homorod si Sanislau au scos la lumina relicve atestand viata umana in aceasta regiune incepand din Paleolitic. Un punct de reper al istoriei acestei regiuni este reprezentat de daci, care au trait aici aproape 1000 ani creand o remarcabila civilizatie a carui model, este asezarea Mediesu-Aurit unde se gasesc ramasitele a 13 cuptoare de olarit care au fost scoase la lumina, reprezentand cel mai mare tezaur arheologic de acest fel din tara. La sfarsitul secolului al IX-lea si inceputul secolului al X-lea, regiunea a facut parte din Voievodatul lui Menumorut care a avut cetatea de scaun la Satu-Mare (Castrum Zotmar), cucerita de unguri dupa lupte crancene care au durat trei zile, dupa cum mentioneaza Cronicarul Anomin in Gesta Hungarorum. Situandu-se la intersectia unor importante drumuri comerciale si avand bogate resurse naturale, atestat in scrierile istorice din anul 1181, judetul Satu-Mare, a avut o istorie tumultoasa. Cetatile de la Satu Mare, Ardud, Mediesu-Aurit, Carei, etc, ale caror ruine rezista pana astazi si bisericile romane de la Acas (secolul al XIII-lea) si bisericile gotice de la Ardud, Eriu-Sancrai, Beltiug, s.a., atesta continuitatea existentiala a locuitorilor acestei zone. Dupa batalia de la Mohacs (1526), judetul Satu Mare a fost revendicat atat de principii austriaci si cat si de principii transilvaneni. In vara anului 1601 Mihai Viteazul si-a stabilit tabara la Moftin pentru 20 de zile pregatindu-se pentru pentru batalia de la Guraslau, ultima sa victorie. Peste mai bine de o suta de ani, in 1711, armata printului Francisc Rakoczi al II-lea s-a predat trupelor austriece la Moftin. In 1657, cetatea si judetul Satu Mare au fost cucerite de polonezi. Tratatul de pace poarta semnatura colonelului Ian Sobietski, viitorul rege al Poloniei. Intre 1660-1661 trupele otomane au devastat intreg tinutul. Guvernarea habsburgica de dupa 1711 a adus o perioada de stabilitate si prosperitate in zona. Colonistii germani ajung aici in secolul al XVIII- lea si se stabilesc pe proprietatea Contilor Karoly de Carei. Cele doua razboaie mondiale si Unirea Transilvaniei cu Romania la 1 Decembrie 1918 sunt cele mai importante evenimente istorice ale judetului din secolul XX. Memorialul ridicat la Carei in 1964, o sculptura de Vida Geza, este probabil cel mai elocvent simbol al istoriei secolului XX - razboaie devastatoare, calamitati naturale, si comunism, dar sperantele au reinviat dupa evenimentele din Decembrie 1989. 

Descriere Geografica 

Asezare: nord-vestul Romaniei. Suprafata: 4.418 Km patrati. Resedinta administrativa: Satu Mare, 132.000 locuitori. Distanta pana la punctele de trecere a frontierei: Petea (cu Ungaria) 8 km; Halmeu (cu Ucraina) 35 km. Legaturi aeriene: Satu Mare-Bucuresti; la Satu Mare se gaseste un aeroport international. Distante pana la capitalele europene: Bucuresti - 610 km; Budapesta - 350 km; Viena - 600 km. Orase importante in judet: Satu Mare, Carei, Negresti Oas, Tasnad. Structura demografica: populatie totala: 397.000 locuitori din care populatie urbana reprezinta 46,6 %. Structura populatiei dupa nationalitate: 59 % romani, 35 % unguri, 3 % germani, 3 % alte nationalitati, si stuctura populatiei dupa religie: 45 % ortodocsi, 23 % romano-catolici, 10 % greco-catolici, 21 % reformati. Climatul: temperat continental. Campiile ocupa 63% din suprafata totala a judetului. Cea mai inalta altitudine: 126 m. Reteaua hidrografica a judetului include raurile Somes (cu o lungime de 60 km pe teritoriul judetului), Tur - 66 km si Crasna - 57 km. 

Informatii Turistice 

Situat in partea de nord-vest a Romaniei, judetul Satu Mare (4.405 km patrati) este una din portile principale ale Romaniei, avand granite cu Ungaria si Ucraina. Avand un climat temperat-continental, judetul Satu Mare a fost populat cu mai mult de 100.000 de ani i.Hr., oamenii locuind pe terasele inalte din Tara Oasului (Remetea-Oas, Boinesti, Calinesti-Oas etc.). In aceasta regiune Dacii au creat in circa 1000 de ani, o civilizatie dezvoltata, in special la Mediesu-Aurit. Situat la intersectia unor drumuri comerciale importante, avand nenumarate resurse naturale, judetul Satu-Mare (atestat documentar din 1181) a avut o istorie tumultoasa, cu evenimente memorabile. Puternice cetati ale caror ruine se afla in Satu Mare, Ardud, Mediesu-Aurit, Tamaseni, Carei, etc., biserici romane (Acas, secolul XIII), biserici gotice (Ardud, Enu-Sancrai, Beltiug) dovedesc continuitatea locuitorilor din aceste tinuturi. In epoca moderna judetul Satu Mare se mandreste cu personalitati care au activat in spiritul umanismului: arhiepiscopul Grigore Maior, fondator de scoli, Francis Kolcsey, luptator pentru libertate si justitie sociala, doctor Vasile Lucaciu, aparator al populatiei romanesti din Satu Mare si Transilvania, poetul maghiar Ady Endre, pictorul Aurel Popp. Secolul XX a marcat profund judetul Satu Mare prin cele doua razboaie mondiale si prin Unirea Transilvaniei cu Romania pe 1 Decembrie 1918. Creat de sculptorul Vida Gheza in 1964, monumentul de la Carei este reprezentativ pentru secolul al XX-lea, un secol cu razboaie si catastrofe naturale, dar de asemenea un secol de mari progrese si sperante dupa Decembrie 1989. Aici se gasesc multe muzee care asteapta sa fie vizitate: Muzeul Judetului (arheologie si stiintele naturii); Muzeul Orasului Tasnad (istoria si etnografia orasului); Muzeul Tarii Oasului din Negresti-Oas, fondat in 1972 (muzeu de etnografie in aer liber); Muzeul Etnografic al Svabilor din Petresti cu peste 200 de exponate cat si Rezervatia Dacilor Liberi de la Mediesu-Aurit.

Judetul Salaj

Scurt Istoric 

Istoria prezentei omului pe teritoriul judetului Salaj dateaza din vremuri imemoriale. Existenta unei mosteniri etnografice si folclorice, varietatea celor peste 350 de monumente istorice, situri si capmuri, marturie a unei istorii tumultoase. Desene avand o vechime de peste 12000 de ani au fost descoperite pe peretii unei pesteri din Cuciulat, o asezare de pe malurile raului Somes. Acestea sunt cele mai vechi desene de acest fel din aceasta parte a Europei. Cel mai vechi tezaur din aur masiv descoperit in Romania, cantarind 780 g si datand din neolitic, a fost gasit in judetul Salaj, la Moigrad. Vestigii dacice se gasesc pe tot teritoriul judetului. Asezarea si complexul de fortificatii de la Magura Simleu Silvanei sunt cunoscute sub numele de de dacidava, iar Moigrad (Porolissum) este mentionata de Ptolemyin lucrarea sa Geographia, cu intariturile militare de la Porolissum, capitala provinciei Dacia Porolissenis si ridicat la statutul de municipiu in jurul anului 200 d. Hr., camputile romane de la Bucium, Romita, Tihau, Sutone si Romanasi, citadelele medievale la Almas, Moigrad, Cheud, Cehu Silvanei, Simleu Silvaniei si Vulcan stau marturie a civilizatiei si istoriei mentionate in documente care dateaza din timpuri stravechi. Istoria Salajului este de asemenea legata de numele domnitorului Mihai Viteazul, al carui memorial se gaseste la Guraslau, locul unde la 3 august 1601 s-a desfasurat batalia, ridicat in memoria celui care a realizat pentru prima data Unirea Principatelor Romane. Din punct de vedere al organizarii teritorial-administrative, judetul Salaj cuprinde fostul judetSalaj, organizat in 1876 si fostul judet Solnocul de Mijloc cu resedinta la Zalau si apoi la Simleul Silvaniei. Salajul are figuri reprezentative care au luptat pentru independenta si unitatea romanilor, printre care enumeram: Simion Barnutiu, Alexandru Papiu Ilarian, Iuliu Coroian, George Pop de Basesti, Iuliu Maniu si altii.

Descriere Geografica 

Situandu-se in nord-vestul Romaniei, la trecerea dintre Carpatii Estici si Muntii Apuseni, judetul Salaj este cunoscut din vremuri stravechi ca Tara Silvaniei, adica Tara Padurilor, avand o suprafata de 3850 kmp si avand ca vecini la nord judetele satu-Mare si Maramures, la vest si sud-vest judetul Bihor si la sud-est judetul Cluj. Municipiul Zalau, care se gaseste in centrul judetului pe raul cu acelasi nume, este resedinta administrativa a judetului. Acesta este una dintre primele asezari din Transilvania mentionat in documente. Zalaul a fost cunoscut ca targ comercial de la inceputul secolului al XIV-lea si mentionat ca oras, in documente, in 1473. Astazi este un centru industrial important al judetului, oras modern cu o viata spirituala si culturala intensa. Alte orase ale judetului sunt: Simleul Silvaniei si Cehu Silvaniei. In judet se gasesc 55 comune si 281 sate. La 1 iulie 1995, judetul avea o populatie de 262873 locuitori, dintre care 70932 locuitori in Zalau. Orasele Simleul Silvaniei, Jibou si Cehu Silvaniei au fiecare mai putin de 20000 locuitori. Din punct de vedere geografic, judetul Salaj este o zona cu dealuri si vai de-a lungul raurilor Almaj, Agrij, Somes, Salaj, Crasna si Barcau. Muntii sunt reprezentati in sud-vest de doua ramificatii ale Muntilor Apuseni.: Varfurile Meres si Plopis. Depresiunile ocupa o parte insemnata din teritoriul judetului, zone agricole importante cu numeroase asezari. Clima Judetului Salaj este sub influenta maselor de aer de la est, fiind o clima continentala. temperatura medie anuala variaza intre 6 C si 9 C depinzand de zona, cea mai ridicata valoare medie a temperaturii inregistrandu-se in judetul in iulie, variaza intre 15 C si 20 C. cantitatea de precipitatii scade spre vest, unde se inregistraza 700-800 ml/mp.

Informatii Turistice 

Istoria acestui judet situat in nord-vestul Romaniei, cu o suprafata de 3850 kmp si o populatie de 267000 lei locuitori, incepe in paleoliticul tarziu, dupa cum arata vestigiile de la Buciumi, parii vadului si in special desenele din Pestera de la Caciulau (langa Jibou), colorate in rosu, unice in tot sud-estul Europei. Nenumaratele asezari situate in depresiunea Silvania sunt marturii ale existentei dacilor in aceasta zina. Ruinele celui mai important centru cultural, economic si militar situat in nord-vestul Daciei Romane, Municipiul Porolissum sunt incluse in circuitul turistic. Aceasta este o dovada a continuitatii dacilor-romani pe teritoriul Romaniei. Viata sprirituala a romanilor care au trait aici,a decurs in concordanta cu caracteristicile esentiale din Transilvania din Evul Mediu. Pricipalul puncu fiind biserica, cu cele trei aspecte: religios, cultural si national. Cele 77 de biserici de lemn (secolele XVI-XIX) situeaza judetul printre primele locuri, cu judetul Maramures, din punct de vedere a monumentelor arhitectonice istorice. Municipiul Zalau, resedinta administrativa a judetului cu o popupatie de 51000 locuitori, situat in partea nordica a muntilor Meres, mentionat la Ziloc, in cronica lui Anonymous, este cea mai veche asezare atestata documentar din Transilvania. Acum este un oras industrial cu o viata spirituala si culturala intensa. Aici se gasesc Muzeele de Arta si Istorie, cu peste 90000 de exponate: monezi, statuete daco-romane, documente din Evul Mediu, Epoca moderna si Contemporana, si piese de arta populara romaneasca , sculpturi si picturi. ALte orase sunt: Simleul Silvaniei situat pe Valea Crasnei la 30 km de Zalau, Cehul Silvaniei situat pe Valea Salajului, si Jibou. In localitatea Guraslau, se gaseste un monument ridicat in cinstea victoriei lui Mihai Viteazul, care reprezinta o pagina imporatanta a istoriei Romanilor in lupta lor pentru independenta. Pentru odihna si tratament in judetul Salaj, se gasesc doua statiuni Baile Boghis, situate pe Valea barcaului si recunoscute pentru apele sale termale, sulfuroase, folosite in tratarea deficientelor locomotorii, a sistemului nervos peroferic, artroze, poliartroze si boli ginecologice, colite biliare si litiaze renale.

Judetului Prahova

Scurt Istoric 

Teritoriul Judetului Prahova a fost locuit din vremuri imemoriabile, acest lucru fiind atestat si de descoperirile arheologice din localitatile Ploiesti, Ciorani si Mizil. Dezvoltarea administrativa si economica a fost determinata de pozitia geografica, fiind situat la intersectia drumurilor principale care faceau legatura dintre Tara Romaneasca, Transilvania si Moldova, cat si de bogatia subsolului si de diversitatea si frumusetea reliefului. Evenimentele care au marcat istoria judetului Prahova sunt dezvoltarea comertului si prelucrarea resurselor naturale. In 1857, aici s-a dat in exploatare prima rafinarie din lume - Rafinaria Mehedintianu, prin urmare Romania devenind prima tara din lume care in 1857, a avut o productie de 275 tone de petrol, dupa cum consemneaza Enciclopedia Britanica a Petrolului din 1938.
Descriere Geografica 

Situat in partea centrala a Romaniei si avand o suprafata de 4.716 kmp, judetul Prahova are o populatie de 872.900 locuitori si o densitate de 184,9 locuitori/kmp, fiind al doilea dupa Bucuresti din acest punct de vedere. Locuitorii acestui judet locuiesc in 100 de localitati: 2 municipii, 12 orase si 86 comune, urbanizarea judetului fiind de 52,4%, iar structura populatiei active avand urmatoarea structura: 54,3% industrie, 26,1 % agricultura, 7,1 % constructii si 12,5 % servicii. Resedinta administrativa a judetului este municipiul Ploiesti cu o populatiei de 252.715 locuitori, al 9-lea din Romania din punct de vedere al populatei. Ploiestiul este al doilea oras dupa Bucuresti ca industrie. Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, aproape de curbura acestora, Judetul Prahova este caracterizat de diferite forme de relief - munti 26,2 % (Vf. Omul - 2505 m), dealuri 36,5 % si campii 37,3%. Principalele resurse naturale sunt: petrol, gaze naturale, carbune, sare, calcar, folosite in industrie.
Informatii Turistice 

Acest judet este situat pe pantele sudice ale Carpatilor, nu departe de curbura, avand o suprafata de 4.694 kmp si peste 873.000 locuitori. Acum este cel mai important judet al Romaniei ca populatie cat si ca economie. Refieful variat, sub forma de amfiteatru, contine in proportii egale munti, dealuri si campii. Resedinta administrativa a judetului este Ploiesti, cu aproximativ 300.000 locuitori, situat la 60 km nord departare de Bucuresti si 40 km distanta de Aeroportul Otopeni. Datand din 1503, Ploiestiul s-a dezvoltat datorita pozitiei sale geografice si in special datorita petrolului sau. Petrolul a inceput sa fie rafinat incepand cu 1857, Ploiestiul fiind capitala tuturor activitatilor referitoare la petrol in Romania si unul dintre cele mai importante centre de extractie si tehnologie petrochimica din lume. Despre toate acestea se poate afla la Muzeul Petrolului. Muzeul Ceasurilor este de asemenea un punct de atractie pentru turisti. Turismul este activitatea pricipala a locuitorilor judetului. Fiind numit dupa cea mai frumoasa regiune a Carpatilor, Valea Prahovei cu statiunile ei (Sinaia, Azuga, Busteni, Breaza) este o regiune interesanta atat pentru turisti cat si pentru investitori. De asemenea Valea Teleajenului si Valea Slanicului, cu statiunile lor renumite (Valenii de Munte, Cheia, Slanic) completeaza potentialul turistic al acestui judet. Fiecare statiune are particularitatile sale si propriile ei facilitati de cazare si tratament. Judetul are 11,681 locuri de cazare in 22 de hoteluri moderne, 8 moteluri, 14 pensiuni, 19 case si 159 vile, putand sa cazeze peste 620.000 turisti anual. Sinaia, "Perla carpatilor", este situata la 1000 de m altitudine. Punctul pricipal de atractie al acesteia este Castelul Peles, construit la sfarsitul secolului al XIX-lea, in stil germanic, si are 160 camere si valoroase coletii de arta, arme si mobilier. Manastirea Sinaia, construita intre 1695-1796 in stil brancovenesc este un adevarat muzeu cu manuscrise si opere de arta valoroase. Statiunea Busteni este situata pe Valea Prahovei, la 135 km departare de Bucuresti, intre Vf. Caraiman (2.284 m deasupra nivelului marii) si Vf. Cosila (2.489 m altitudine). Azuga, situata pe drumul national la 15 km de Busteni, este cunoscuta inca din secolul al XIII-lea ca loc de tratament datorita apelor sale minerale. Valenii de Munte este situat pe Valea Teleajenului si inconjurat de dealuri acoperite cu paduri, cunoscut datorita Universitatii de Vara "Nicolae Iorga" care reuneste oameni de stiinta din Romania si de peste hotare. Slanic, situat pe Valea Slanicului, la 400 m deasupra nivelului marii, este renumit pentru terapia cu aerosoli si helioterapie in mina de sare, una dintre cele mai mari din Europa. Alte locuri interesante sunt: Muntele de Sare (100 m inaltime, rezervatie naturala), Vf. Piatra Verde, la 4 km departare de oras si oferind turistului o minunata panorama.

Judetul Olt

Scurt Istoric 

Participand la toate evenimentele pricipale ale natiunii romane, judetul Olt pastreaza urmele si vestigiile unei uimitoare culturi. Sapaturile arheologice atesta existenta asezarilor umane pe parcursul intregii istorii, aceata atestand continuitatea civilizatiei in aceasta zona. Ramasitele scoase la iveala apartinand Culturii Pietrii, Culturii Cris, Vadastra si Salcuta (asezari umane de tip apropiat). Existenta armelor de tip celtic atesta schimburile comerciale care erau facute cu populatia din Transilvania. Zona a facut parte din marele complex cultural tracic cunoscut ca Basarabi. Prima moneda dacica a fost batuta in secolul al IV-lea I.Hr. sub domnia lui Burebista. Capitala Daciei Malvensis a fost la Romula Malva, langa Caracal. Prima atestare scrisa a organizariii statale sunt gasite in Diploma Cavalerilor Ioaniti, datand din 1247. Locuitorii judetului Olt au participat in 1821 la revolutia condusa de Tudor Vladimirescu si la revolutia din 1848. Radu Sapca din Celei - Corabia si Iorgu Valeanu, conducatorii judetului, au participat la Adunarea de la Izlaz. Judetul a luat parte si la prima unire, in timpul lui Mihai Viteazul, care si-a stabilit curte priciara la Caracal si a fondat Manastirea Clociov la Statina. Datorita pozitiei strategice, judetul Olt a luat parte la Razboiul de Independenta in 1877, cu Regimentul 3 de jandarmi de la Slatina, in timp ce regimentul 3 Olt in 1916, in timpul Primului Razboi Mondial a intrat in istoria armatei romane. Evenimentele si viata politica de dupa Unirea din 1 Decembrie 1918, au fost marcante pentru toata tara.

Descriere Geografica 

Situat in sudul Romaniei, pe Oltul de Jos, judetul apartine categoriei de judete marginite de Dunare. Judetul e traversat de meridianul 24 longitudine estica si de paralela 44 latidutine nordica. Din punct de vedere istorico-geografic, este parte din vechile provincii Oltenia si Valahia. Are ca vecini: in nord-vest judetul Valcea, in est judetul Arges si teleorman, in vest judetul Dolj si in sud , pe o distanta de 47 km, fluviul Dunarea. Judetul apare ca o panta inclinata de la nord la sud, masurand 138km si 78 km de la est la vest. Suprafata judetului este de 5600 kmp, adica 2,3% din suprafata Romaniei. Clima este temperat-continentala, influentatade vanturile reci din nord-est si de uscaciunea acestora, care determinaierni grele si veri uscate. temperatura medie anuala este cuprinsa intre 11,2 C in sud si 9,8 C in nord. In sud, la Corabia, pe malul Dunarii, se inregistraza cea mai ridicata media anuala a temperaturii. Tot aici sunt inregistrate si temperaturi extreme (+44 C in iulie 1945 si -32 C, in ianuarie 1924 si 1942). Media anuala a precipitatiilor este de 500 mm, cu valori mai scazute in sud si mai ridicate in nord. Ploile sunt scurte, torentiale si adesea insotite de grindina. Relieful cuprinde dealuri in centru si nord si campii in sud: Campia Caracal, Boia si Burnas. Resedinta administrativa a judetului este Municipiul Slatina, oras situat pe malul stang al Oltului. Slatina este traversata de la vest la est de drumul european E70 si se gaseste la 50 km distanta de Craiova, 75 km de pitesti si 220 km de Aeroportul International Otopeni-Bucuresti. Alte centre urbane sunt municipiul Caracal, orasele Corabia, Bals, Draganesti-Olt, Scornicesti si Piatra Olt. Populatia rurala traieste in 96 de sate.

Informatii Turistice 


Situat in partea sudica a Romaniei, judetul Olt are o suprafata de 5507 kmp. Principala axa hidrografica este Raul Olt, care este in mare parte amenajat pentru producerea curentului electic. Releiful are 3 parti principale: Platoul Cotmeana, la nord , Campia Boianu, in centru; Terasa Dunarii la sud. Climatul este temperat cu ierni reci si veri calde. Flora si fauna sunt specifice zonei de padure, la nord, si zonei de stepa la sud. Populatia, la ultimul recensamant, era de 520871 locuitori. In judet se gasesc doua municipii (Slatina, resedinta administrativa a judetului, si Caracal), 5 orase (Bals, Corabia, Draganesti Olt, Piatra Olt si Scornicesti). Vestigiile diferitelor culturi au o vechime de 1000000 ani, ceea ce demonstreaza ca aceasta regiune se numara printre leaganele umanitatii. Vestigiile arheologice, datand din paleoliticul inferior si de mijloc, demostreaza ca acest pamant a fost locuit de vanatori si culegatori de fructe. Neoliticul este reprezentat de culturile Vadastra si Cucuteni si de asemenea Salcuta. Antichitatea dacica si romana este reprezentata prin fortaretele Romula, Limes, Transalutacuus, Rusidava, Sucidava, care s-au dezvoltat pe ruinele cladirilor dacice. Punctele principale de interes turistic sunt: asezarea fortificata geto-gatica de la Sprancenata (sec. II i. Hr.), zidurile cetatii bizantine (Celei - Corabia) cu Fantana Secreta, monument unic al arhitecturii romane bizantine; biserica Manastirii Caluiu, avand fresce originale reprezentand pe sotia lui mihai Viteazu si Fratii Buzesti; Manastirea Brancoveni, Turnul de Paza medieval de la Hotareni; fortareata de la Campul Mare; Casa Memoriala a haiducului Iancu Jianu, in Caracal; Centrul Memorial Nicolae Titulescu in satul cu acelasi nume; Manastirea Clocociov, construita pe o asezare a voievodului Mihai Viteazul, Biserica Sf. treime din Corabia, impozant monument arhitectonic religios; Biserica de Lemn de la Parosi-Leleasca; Biserica din Stoicanesti, pictata de Gheorghe Tatarescu, s.a.

Judetul Neamt

Judetul Neamt este situat in partea central-estica a Romaniei, invecinat cu judetele Suceava la nord, Harghita la vest, Bacau la sud si cu judetele Iasi si Vaslui la est, se incadreaza, din punct de vedere geografic, intre 46g 40" si 47g 20" latitudine nordica si 25g 43" si 27g 15" longitudine estica. Formele de relief au inaltimi cuprinse intre 1907m si 169 m.
Relieful judetului Neamt se suprapune partial Carpatilor Orientali, Subcarpatilor Moldovei si Podisului Moldovenesc. Asadar unitatile de relief predominante in judet sunt cea muntoasa, reprezentata de Carpatii Orientali, care ocupa 278.769 ha.
De asemenea putem aminti unitatea subcarpatica, reprezentata de Subcarpatii Moldovenesti, si cea de dealuri, ale Podisului Central Moldovenesc. Lungimea totala a raurilor ce traverseaza judetul Neamt este de peste 2000 km. Dintre acestea, Bistrita are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracau 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1 km.
Lacurile existente pe teritoriul judetului Neamt sunt artificiale, fiind amenajate in scopuri complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigatii, piscicultura, rezerva de apa, agrement). Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importanta, avand o suprafata de aproximativ 3120 ha si un volum de apa de aproximativ 1251 milioane m3.
 Istoric 

Judetul Neamt are numele legat de cel al cetatii Neamt, ctitorita de Petru I Musat in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, precum si de Targu Neamt - veche asezare mentionata documentar pe lista oraselor romanesti care existau intre 1387 si 1392. 
Urme ale culturii au ramas materializate in diverse zone ale judetului neamt, atestand popularea acestor meleaguri:
Paleoliticul superior (urme de vetre, unelete de silex, vase) pe terasele Bistritei respectiv sat Ceahlau, Piatra Neamt, Piatra Soimului, Romani
Cultura epipaleolitica - pe platoul inalt al Ceahlaului, Cheile Bicazului
Asezari atestand prezenta omului neolitic in zonele Bodesti, Frumusica, Izvoare, Podoleni, Hangu.
Resturi de cetati dacice : pe varful Batca Doamnei, cetatea Neamt.

Judetului Mures

Judetului Mures este amplasat in partea central-nordica a Transilvaniei, la intersectia cailor de comunicatie dinspre Moldova, Maramures si Crisana.

Fiind o zona de rascruce in comert , infrastructura de transport si comunicatie a fost dezvoltata ca atare, pemitand de asemenea si o dezvoltare rapida a zonei din punct de vedere economic. 

Caracteristica principala a judetului Mures, este variatia de relief intalnita aici, de la varfurile Carpatilor Rasariteni pana la Podisul Tarnavelor precum si muntii vulcanici Caliman si Gurghiu ce se desfasoara in partea de nord a judetului..

Muntii Caliman sunt cei mai inalti muntii de origine vulcanica din Romania.

Clima judetului Mures este de tip temperat-continental moderata, cu veri calduroase si ierni lungi si reci.

Temperaturile variaza intre -4 si 12 gC.
Cantitatea medie anuala a precipitatiilor este cuprinsa intre 80-899 mm in functie de zona.
 Istoric 

Prima atestare documentara a orasului Targu Mures, resedinta de judet a judetului Mures, dateaza din anul 1332, cand localitatea apare cu numele de Forum Siculorum -Targ al Secuilor intr-o dijama papala.

Alte denumiri din aceasta perioada poarta amprenta negustorilor care au tranzitat orasul sau care au facut schimburi cu populatia bastinasa. Germanii au numit orasul Neumarkt, adica Targul Nou, iar grecii ajunsi in arcul intracarpatic il numesc Agropolis - Targul Cerealelor.

Orasul Targu Mures este mentionat din nou in anul 1370 sub denumirea de Novum Forum Siculorum - Targ Nou al Secuilor si poate fi gasit in documentele vremii ca Szekelyvasarhely - Targul Secuiesc in limba romana.

Afirmata ca targ, localitatea Targu Mures si-a stabilit locul in istoria si economia zonei, contribuind din plin la dezvoltarea acesteia.

Prin diploma din 29 aprilie 1616, Bethlen Gabor schimba incadrarea orasului din targ in oras regesc si este adoptat si noul nume Targul Mures.

Judetul Mehedinti

Scurt Istoric 

Judetul Mehedinti este situat in sud-vestul Romaniei si se intinde pe 4900 kmp. Dunarea, unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, curge pe o distanta de 192 km, de-a lungul granitei sudice a judetului. Vestigiile istorice de la Drobeta Turnu Severin, sunt dovada importantei zonei de-a lungul secolelor. Sapaturile arheaologice atesta asezarile omenesti in acesta zona inca din Paleolitic (vestigiile unei asezari datand din Paleolitic au fost aduse la lumina si sunt inca studiate la Schela Cladovei). Primele cimitire si primele dovezi ale activitatii de cultivare stabila pe continentul Europa, au fost gasite in aceatsa zona. confirm recensamantului din ianuari 1992, judetul Mehedinti are o populatie de 330000locuitori, 67,8 locuitori/kmp. Din punct de vedere al nationalitatii, populatia are urmatoarea structura: 98,3 % romani, 0,3% cehi, 0,2 % germani, 0,25 sarbi, 0,1 unguri. Populatia urbana reprezinta 47,2%. Principalele localitati urbane ale judetului sunt: Municipiul Drobeta Turnu Severin si orasele Orsova, Vcanju Mare, strehaia si baia de arama. Judetul are si 59 comune si 344 sate. Municipiul Drobeta Turnu Severin este resedinta administrativa a judetului mehedinti, cu o populatie de 120000 locuitori. Asezarea a cunoscut perioade de inflorire economica in timpul perioadei romane si a Evului mediu, fiind centru strategic urban si comercial. Asezarea geto-dacica existenta pe locul Severinului de astazi, dupa cucerirea romana, s-a dezvoltat intr-una dintre cele mai importante orase ale fostului imperiu. Vestigii ale istoriei, Piciorul Podului lui Traian, ruinele campului roman Drobeta, baile Romane, cat si alte vestigii scoase la lumina in parcul arheologic al Muzeului Portile de Fier - spun istoria colonizarii romane in Dacia si a formarii poporului roman. Manastirea Vodita (reconstruita), cea mai veche asezaremonastica in provincia Oltenia construita intre 1370-1372 de catre Voievodul Vlaicu Basarab, se gaseste la 20 km de Drobeta Turnu-Severin in drum spre valea Vodita.

Descriere Geografica 

Omul a modelat relieful judetului construind constructii de proportii impresionante. la Portile de Fier, fostele Cazane ale Dunarii - o adevarat aprovocare pentru navigatorii - apeleDunarii au fost imblanzite prin constructia a doua mari baraje, legand Romania de Serbia. Doua lacuri de acumulare au fost construite la Portile de Fier I si Portile de Fier II (236 kmpsi respectiv 67 kmp) care au intrat in sistemul hidro-energetic. Pestera Topolnita, una dintre cele mai mari din tara (peste 11 km deja explorati , cu galerii de pe cateva nivele si avand stalactite si stalacmite de milioane de ani)monument natural protejat de lege, este situata la 31 km departare de Drobeta Turnu Severin.

Informatii Turistice 

Judetul Mehedinti, pamant vechi marginit de Dunare, este simbolic un loc cu toate caracteristicile geografice si de relief ale Romaniei. Resedinta administrativa a judetului este municipiul Drobeta Turnu-Severin, inca din 1841. Datorita climatului temperat-continental, cu ierni calde si primaveri timpurii, in judetul mehedinti turismul este posibil tot anul. Padurea cu fauna bogata si variata, cat si reteaua hidrografica bogata in peste prezinta interes pentru pescarii si vanatorii sportivi. Turistii sunt impresionati de frumusetea peisajului reliefului carstic si a interesantei structuri geologice. Un motiv de a vizita acest judet este istoria si vestigiile sale arheologice, omul traind aici din Paleolitic (Schela Cladovei). Intrarea romanilor in Peninsula Balcanica, razboaiele cu Regatul Dacic, colonizarea Daciei si formarea poporului roman sunt atestate prin vestigii: ruinele podului lui Traian, campul roman Drobeta sau Baile Romane. In parcul arheologic se gasesc ruinele apararii medievale din secolul al XIII-lea si biserica medievala (secolul al XIV-lea), in Drobeta Turnu Severin se agseste Muzeul Portile de Fier (stiinte naturale, istorie, arta populara, acvariu si arta). Langa Simian, pe drumul de la Craiova la Drobeta Turnu Severin, se gaseste, in mijlocul Dunarii, insula Simian, unde au fost mutate casele turcesti si moscheea din secolul al XVII -lea de pe insula Ada Kaleh, inainte de a fi inundata de lacul de acumulare Portile de Fier. La 6 km de Drobeta Turnu Severin se casete Cerneti, fosta capitala a judetului pana in anul 1833. "Fortareata Tudor" este casa memoriala a revolutionarului Tudor Vladimirescu, binecunoscut erou al revolutiei din 1821. Spre nord, la 31 km departare de Drobeta Turnu Severin, se gasete localitatea Ciresu, unde se afla Pestera Topolnita, una dintre cele mai mari si interesante pesterii din Romania cu peste 11 km exploatati. La 25 km departare de Drobeta Turnu Severin se gaseste Orasul Orsova, situat la confluenta raului Cerna cu Dunarea, pe locul fortaretei antice Dierna. Port la Dunare, Orsova are o baza nautica moderna, fiind punctul de pornire a calatoriilor cu baca pe Dunare spre zona Cazane. Dealul Mosului unde se gaseste Manastirea Sf. Ana, care domina orasul, ofera o priveliste pitoreasca asupra orasului si a barajului Portile de Fier. La 70 km nord de resedinta administrativa a judetului se gaseste orasul Baia de Arama (fosta mina de cupru in antichitate) care este legatura cu Valea Cernei si Podul natural de la Ponoare ( cu o lungime de 60 m , format prin prabusirea unui pesteri)) si cu padurea de liliac, cu o suprafata de 20 ha. La est, se gaseste orasul Strehaia cu ruinele Curtii Princiare (secolul al XVII-lea) si biserica contruita in 1645 sub domnia lui Matei basarab, pe o fundatie mai veche ale carui origini sunt necunocute. Sistenul hidroenergetic Portile de Fier a dus la realizarea unor lacuri de acumulare mari si la regularizarea cursului Dunarii si imbunatatirea navigatiei. De asemenea trebuie mentionate si Baile Bala, recunoscute pentru apele si namolul sulfuros.

Judetul Maramures

Scurt Istoric 

Inca din antichitate acest judet este cunoscut pentru expoatarile de minereuri. Baia Mare, resedinta administrativa a judetului, Baia Sprie, Cavnic si Baia Borsa s-au dezvoltat avand la baza mineritului. In 1884, la Firiza, langa Baia Mare, s-a inceput prelucrarea plumbului iar in 1920, prelucrarea zincului la Fabrica Phonix. Zona judetului Maramures pastreaza multe din vechile traditii romanesti cum ar fi folosirea lemnului in constructii cat si costumele traditionale purtate in zilele de sarbatoare. 

Descriere Geografica 

Maramuresul este situat in nord-vestul Romaniei, aproape de granita cu Ucraina. Aproape doua treimi din teritoriu este montan iar solul este sarac. Climatul este temperat continental, cu o temperatura medie anuala de +9.4°C. Inversiunea termica este puternica in Depresiunea Maramuresului. Cantitatea anuala de precipitatii este intre 700-1400 mm, mai mare in partea nordica si nord-vestica a judetului. 

Informatii Turistice 

Judetul Maramures, situat la granita nordica a Romaniei cu Ucraina, cuprinde vechile "pamanturi" ale Maramuresului, Chioarul, Lapus si Depresiunea Baia Mare. Datorita bogatiilor in aur, argint, plumb, zinc, sare, pasuni intinse, paduri si terenuri agricole, fauna si flora, au facut ca acest judet sa fie locuit cu mii de ani in urma. Municipiul Baia Mare este resedinta administrativa a acestui judet. Acum populatia este alcatuita din romani (81%), maghiari (10,5 %), ucraineni (6,8 %), rromi (1,3 %), germani (0,6 %) si alte nationalitati. Din suprafata de 6.215 kmp a judetului, zona montana ocupa 43 %, cu Muntii Rodna si Masivul Pietrosul (2.303 m) - cel mai inalt din Carpatii Orientali - si zona vulcanica cu Muntii Gutai si Tibles (1.300-1.800 m); 30 % din suprafata sunt dealuri si platouri iar 27 % sunt ocupate de depresiuni, lunci si terase. In mijlocul Maramuresului, a Muntilor Rodnei, Gutai si Tibles se gaseste Depresiunea Maramuresului, cea mai mare din Romania (75 km lungime si 20 km latime). Pe crestele muntilor iarna domneste pana in lunile mai-iunie. Locurile pitoresti, aflate langa orasul Baia Sprie sunt vizitate de turisti datorita frumusetii lacului de acumulare de la Firiza. Caracteristic acestui judet sunt resursele hidrominerale (peste 100 de izvoare), in special langa Baia Borsa, Viseul de Sus, Baiut si Poiana Botizii. Judetul Maramures are 62 de terenuri de vanatoare cu o suprafata de 587.000 ha. Deasemenea se mai afla si opt rezervatiinaturale. Judetul este bogat in elemente etnografice si folclorice. Arta populara este conservata intr-o forma specifica acestei zone: case si porti din lemn, unelte, ceramica, biserici de lemn-unice in lume, obiceiuri populare. Judetul Maramures are portile deschise pentru turistii care doresc sa cunoasca originalitatea culturii populare prin muzeele din Baia Mare si Sighetu Marmatiei; prin cele peste 200 de monumente de arhitectura populara de la Borsa, Izvoarele si Mogosa. Extrem de originale sunt satele situate pe vaile Izei, Marei, Viseului si Tisei care formeaza un adevarat muzeu in aer liber. Unic in lume este Cimitirul Vesel din satul Sapanta. In acest judet se gasesc 8 muzee, 67 de locuri si monumente istorice, 363 monumente de arhitectura si 13 zone istorice situate in orase si sate.

Judetul Ilfov

Scurt Istoric 

Urme ale existentei umane descoperite pe raza judetului Ilfov, mai ales in zona Caldarusani, GLina si Chiajna, langa Bucuresti, dateaza din paloelitic si neolitic. Trebiue de asemenea mentionate vestigiile dacice scoase la lumina in zona Pantelimon, Snagov, Magurele si Bragadiru. Bogatia descoperirilor arheologice - relicve, inscriptii, etc. - este dovada locuirii neintrerupte a zonei de catre daco-romani, care mai tarziu au format Principatul Tara Romaneasca, prin unirea cnezatelor si voievodatelor (primele organizari statale) in secolele XII-XIV. Inca de la intemeire, la sfarsitul secolului al XIV-lea, sub domnia lui Basarab I, multe asezari si orasele au prins viata pana in secolul al XVI-lea, localitati cum ar fi: Snagov, Chitila, Afumati si Tancabesti si care au supravietuit pana in zilele noastre. Numele de Ilfov este pentru prima data mentionat intr-un act de donatie din 1482 scris de Domnitorul Vlad Calugarul catre Manastirea Snagov. . 


Descriere Geografica 

Ilfov, unul dintre cele mai mari judete ale Romaniei, se afla in Cimpia Romana. Pamantul este fertil si oamenii sunt deosebit de harnici. Vecinii judetului Ilfov sunt judetele Ialomita la est, Buzau, Prahova si Dambovita la nord, Teleorman la vest si fluviul Dunarea la sud. Judetul Ilfov se intinde pe o suprafata de 8.225 km patrati, fiind al cincilea ca marime din Romania. Descrierea aceasta este mentionata in monografia Romaniei din 1972. Noua ani mai tarziu, al cincilea judet al Romaniei ca suprafata, a fost micsorat la o unitate teritorial-administrativa care inconjoara zona capitalei, sub numele de Sectorul Agricol Ilfov. In 1997, legea nr. 50/97 a schimbat denumirea de Sectorul Agricol Ilfov la Judetul Ilfov, revenind la denumirea veche. Judetul Ilfov cuprinde 38 de asezari rurale si un oras cu peste 1.593 km patrati. judetul se gaseste in regiunea de sud-est, chiar in centrul capmiei Romane, langa Bucuresti. Coordonatele sale goegrafice sunt 44°17’ – 44°46’ latitudine nordica si 25°52’ – 26°27’ longitudine vestica. Judetele invecinate sunt: prahova la nord, Dambovita la vest, Giurgiu la sud-vest si Ialomita si Calarasi la est. Clima este temperat-continentala cu o medie anuala a precipitatiilor de 460-500 mm. Rauri: dambovita si Colentina (care aprovizioneaza cu apa orasul Buftea), lacuri: Cernica, Snagov si Caldarusani in partea nordica a judetului. Judetul este strabatut si de raul Ialomita impreuna cu afluentul sau Gruiu.

Judetul Iasi

Scurt Istoric 

Istoria acestui judet este marcata de numeroase monumente si vestigii arheologice. Iasi, "orasul celor sapte coline", a fost atestat prima data intr-un document din secolul al XV-lea, dat de catre Alexandru cel Bun (1400-1432) prin care acorda privilegii comerciale orasului; dar istoria Iasului merge inapoi pana la inceputul mileniului. Sapaturile arheologice de la Cucuteni au scos la iveala una dintre cele mai stralucitoare culturi neolitice din Europa, faimoasa cultura Cucuteni (mileniul al treilea si al doilea i.Hr.), Baiceni-Mlada (secolele al II-lea si al III-lea i.Hr.), Dumbrava (secolul al II-lea d.Hr.) si Iasi-Nicolina (datand din Epoca Fierului pana in secolele IV-XII d.Hr.). Universitatile din Iasi sunt: Universitatea Alexandru Ioan Cuza (cea mai veche universitate din Romania, fondata in 1864), Universitatea Politehnica Gh. Asachi, Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa, Universitatea Agronomica Ion Ionescu de la Brad, Academia de Arta, Institutul Teologic (Ortodox si Catolic). 

Descriere Geografica 

Judetul Iasi se afla in nord-estul Romaniei, aproape de granita cu Republica Moldova, si are o suprafata de 5.500 km patrati. Are o populatie de 811.000 locuitori, iar resedinta judetului numarand cam 50% din totalul acestora. Iasi, ca oras, detine o pozitie de frunte in economia Romaniei, dezvoltarea sa este strans dependenta de asezarea geografica favorabila la rascrucea vechilor drumuri economice. Regiunea Iasului este una dintre cele mai importante legaturi de transit comercial din partea estica a Romaniei. Reteaua sa de sossele si cai ferate este usor accesibila din orice zona a tarii, incluzand Marea Neagra si Dunarea cat si Europa, pe ruta spre noile piete ale fostei U.R.S.S. Acest lucru si potentialul economic al judetului cat si pozitia geograifca speciala fac din aceasta regiune o fereastra deschisa spre Europa in ceea ce priveste oportunitatile de afaceri. 

Informatii Turistice 

Judetul Iasi cu patrimoniul sau care consta in 526 de locuri arheologice, 20 de case memoriale din care 10 sunt muzee cat si 580 monumente istorice si arhitecturale este numit si Judetul-Muzeu al Romaniei. Situat in partea nord-estica a Romaniei, respectiv in zona centrala Moldovei, Judetul Iasi are o populatie de 811.342 locuitori. Relieful este deluros. In partea centrala si nord-estica pe aproape jumatate din suprafata judetului, se gasesc dealuri si platouri joase, strabatute de raurile Jijia si Bahlui. Impresionantul patrimoniu cultural si artistic, tezaurul sau folcloric si etnografic, rezervatiile si izvoarele de la Repedea, Valea Lunga, izvoarele de apa minerala de la Nicolina, Strunga, faimoasele podgorii de la Cotnari, cat si nodul rutier si feroviar de aici au dus la dezvoltarea unui turism eficient. Cladirile impozante din Iasi plaseaza orasul pe locul doi in Romania ca oras cultural: Biserica "Trei lerarhi" unde se gasesc osemintele domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir si Alexandru loan Cuza, Teatrul National, Biblioteca Foundation, Universitatea. Palatul de Cultura este reperul Iasului, si clopotele din Turnul Central canta la fiecare ora Hora Unirii. Biserica domneasca Sf. Nicolae a fost construita de Stefan cel Mare in 1492. Aici domnitorii Moldovei de la Despot Voda pana la Alexandru Ioan Cuza au fost incoronati. Catedrala Mitropolita a fost construita intre 1833-1839 de catre Mitropolitul Veniamin Costachi. In 1880 lucrarile de restaurare au fost conduse de arhitectul Al. Orascu si pictorul Gh. Tatarescu. Atat afara si cat si inauntru se gasesc elemente neoclasice si baroce. Din 1888 aici se gasesc relicvele Sf. Cuvioasa Paraschiva, patroana religioasa a Moldovei. In gradina Copou se gaseste cel mai vechi monument din Romania: Monumentul Legilor Constitutionale cunoscut ca Obeliscul cu lei construit de Gh. Asachi. In centul parcului Copou, langa Teiul lui Eminescu, se gaseste bustul lui Eminescu cat si bustul vechiului sau prieten Ion Creanga ridicat in 1932. Mai tarziu a fost ridicata Aleea "Junimea" cu busturile din bronz ale membrilor sai. Se gasesc deasemenea alte monumente importante in acest judet: Palatul domnitorului Alexandru loan Cuza de la Ruginoasa; Casa Memoriala si Mausoleul "Vasile Alecsandri" de la Mircesti; vestigiile arheologice ale civilizatiei neolitice "Cucuteni" din mileniile IV-III i. Hr.; ruinele Curtii Princiare si Cetatiile Dacice din Cotnari. La Iasi a fost fondat primul Teatru National in limba romana. Se afla de asemenea Orchestra Filarmonica si Teatru de copii "Luceafarul". Judetul Iasi are 12 hoteluri cu 1,656 locuri, sase hanuri si moteluri cu 263 de locuri, 15 campinguri, sase case de odihna si sapte tabere scolare.
 

Judetul Ialomita

Scurt Istoric 

O data cu consolidarea politica a pamantului romanesc din secolul al XIV-lea, acest judet s-a dezvoltat in secolele urmatoare de pe urma daniilor taranilor, sub conducerea domnitorilor si a bisericii. Pe de o parte, aceasta regiune de campie a fost un scut defensiv pe linia dintre Dunare si gurile de varsare ale raului Ialomita pe timp de invazii si de razboi, iar pe de alta parte a jucat un rol important in legaturile comerciale dintre zona Carpatilor si Dunare.

Descriere Geografica 

Judetul Ialomita este situat in sud-estul Romaniei si se intinde pe o suprafata de 4.453 km patrati, suprafata ce reprezinta 1,9 % din teritoriul tarii. Resedinta judetului este Municipiul Slobozia, care se gaseste in centrul Campiei Baraganului, in lunca raului Ialomita. Municipuil contine doua suburbii, Slobozia Noua si Cartierul Bora. Localitatile principale ale judetului sunt: doua municipii (Urziceni si Fetesti), un oras (Tandarei), si 49 comune. Intreaga populatie a judetului numara 304.985 locuitori din care 126.812 locuitori se gasesc in zona urbana si 178.173 locuitori, in zona rurala. Clima este temperat continentala, si forma de relief intalnita este o campie traversata de raul Ialomita. Bogatiile solului si subsolului constau in lut - materia prima din care se fabrica tigle si caramizi; nisip - material de constructie, namol sapropelic - in Lacurile Amara si Fundata, recomandat in tratarea reumatismului; ape sulfuroase - care contin clorura de sodiu si magneziu; ape sarate in lacurile Amara si Fundata excelente in tratarea reumatismului; ape sulfuroase de adancime (peste 100 m); ape termale de adancime (peste 3.000 m); petrol si gaze naturale (in cantitati mici).

Informatii Turistice 

Situat in sud-estul Romaniei, la intersectia drumurilor comerciale importante, judetul Ialomita - cu o populatie de 306.145 locuitori - este zona de tranzit dintre Bucuresti spre Moldova si litoralul romanesc. Fauna si flora acestui judet sunt caracteristice mediului de stepa, padure si acvatic, si sunt ideale pentru vanatoare. Judetul Ialomita are o capacitate de cazare de pestre 3.000 locuri, din care 473 in hoteluri, peste 600 in vile si moteluri, 1.540 in spitaluri de tratament in Amara si 300 in vile in taberele scolare de la Amara. Cel mai important loc turistic al judetului sunt Baile Amara, situate la 7 km distanta de Slobozia si 126 km distanta de Bucuresti, cunoscute pentru namolul sapropelic si apele minerale medicinale folosite in tratarea reumatismului cronic. De asemenea, Parcul de Vacanta Hermes, situat langa Municipiul Slobozia este un punct de interes turistic. Peisajul turistic al judetului Ialomita mai cuprinde: un baraj si un lac artificial la Dridu, Manastirea-monument Pitesteanu, fortareata getica de la Piscul Crasani, crucile cioplite in piatra folosite pentru a marca granitele dintre proprietati sau anul in care s-a intemeiat un sat, Muzeul Satului, Muzeul Agriculturii, si Centrul Cultural "Ionel Perlea" din Slobozia, Manastirea "Sfintii Voievozi" din Slobozia dateaza din timpul domniei lui Matei Basarab, Casa Memoriala "Ionel Perlea" din Ograda, si podurile de peste Dunare de la Fetesti.