GTopstats.com - tu unde te pozitionezi ? Despre Romania despre romania
 
Harta judeţelor din România.

Fauna Romaniei

Datorită poziţiei geografice şi diversităţii condiţiilor naturale, în România există o faună bogată şi variată, care cuprinde atât elemente locale vechi cât şi elemente relativ tinere. Fauna terestră

În România sunt următoarele complexe faunistice:

• Complexul alpin, care constituie domeniul caprei negre, al vulturului bărbos, al cintezei alpine şi scatiului. Dintre reptile ajung până aici vipera comună şi şopârla de munte.

• Complexul pădurilor, cu o faună bogată şi variată, în care apar: cerbi, urşi, râşi, jderi, veveriţe, şoareci de pădure, pajura, vulturul pleşuv, ciuful de pădure, huhurezul, uliul, ciocănitoarea pestriţă, piţigoiul, cinteza, gaiţa, cucul, dumbrăveanca, porumbelul şi sitarul. Mai apar şi specii apte să trăiască în diferite condiţii geografice ca: mistreţi, căprioare, iepuri, lupi, viezuri, dihori, nevăstuici şi arici. Dintre reptile, cea mai largă răspândire o au: şarpele de alun şi năpârca. În pădurile de câmpie trăiesc coţofene, stăncuţe, ciori, granguri, botgroşi, privighetori, dumbrăvence, pupeze, sitari, becaţine, şoimul dunărean şi viesparul.

• Complexul de stepă are o faună alcătuită mai ales din rozătoare, dintre care cel mai reprezentativ este popândăul. Mai apar: hârciogul, şoarecii de câmp şi căţeii-pământului. Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea, viezurele, dihorul de stepă, dihorul pătat. Dintre păsări se întâlnesc: ciocârlia de câmp, ciocârlia mare, prepeliţa, graurul, dumbrăveanca etc. Dintre reptile apar: şerpi, şopârle, broaşte ţestoase. Este de remarcat prezenţa unor insecte caracteristice, cum este călugăriţa.

Fauna acvatică se repartizează în următoarele complexe faunistice:

• Complexul lacurilor alpine, în general cu o faună săracă, datorită condiţilor şi caracterizată prin prezenţa salmonidelor.

• Complexul lacurilor montane (situate sub limita superioară a pădurilor), caracterizat prin prezenţa păstrăvului, a ochianei şi a boişteanului.

• Complexul lacurilor litorale caracterizat printr-o faună amestecată şi foarte variată, formată din animale de apă dulce, marine şi relicte sarmatice. La limita dintre apele dulci şi cele uşor salmastre trăiesc scoici, raci, melcişori.

• Complexul luncilor şi al deltei are o faună bogată şi variată, alcătuită în primul rând din specii al căror mod de viaţă este amfibiu. Pe malurile râurilor trăiesc vidre şi nurci. Dintre animalele mai mari sunt prezente: vulpea, lupul, mistreţul şi iepurele. Nu lipsesc reptilele, dintre care mai caracteristice sunt: broasca ţestoasă de baltă, şarpele de apă şi batracienii: broasca de lac, tritonii, buhaiul de baltă. Păsările de baltă sunt numeroase şi variate în special în Lunca şi Delta Dunării: pelicanul comun, pelicanul creţ, călifarul alb, călifarul roşu, lebăda mută, lebăda cântătoare, lişiţa, raţa sălbatică mare, gârliţa, stârcul, lopătarul, stârcul alb, ţigănuşul, găinuşa, piţigoiul de stuf, privighetoarea de stuf etc. Dintre păsările răpitoare sunt prezente: vulturul pescar, vulturul codalb, uliul de baltă.

• Râuri. În funcţie de particularităţile regimului hidrologic al diferitelor sectoare, se disting următoarele etaje de faună:

a) în porţiunile de munte fauna păstrăvului, a lipanului şi a moioagei b) în cursul mijlociu al râurilor fauna scobarului şi a cleanului c) în cursul inferior fauna mrenei, care cuprinde: somnul, cleanul, scobarul, şi fauna bibanului, care cuprinde: babuşca, obletele, crapul, ştiuca d) în şenalul Dunării şi în porţiunea inferioară a râurilor de şes fauna crapului, care cuprinde un foarte mare număr de specii, printre care peşti marini migratori (nisetrul, păstruga, morunul, scrumbia de Dunăre), cega, peşti care se retrag periodic în bălţi (văduviţa, somnul, crapul, şalăul, plătica, ştiuca) şi peşti care trăiesc de obicei în bălţile Dunării (zvârluga, bibanul-soare, carasul, roşioara).

• Marea Neagră are o faună formată din numeroase specii de nevertebrate, peşti şi mamifere marine (delfinul). Dintre nevertebrate se întâlnesc unele gasteropode, celenterate, unele moluşte, protozoare, ş.a. Dintre peşti se întâlnesc hamsii, heringi, scrumbii albastre, câini-de-mare, sturioni şi pălămide.

Vegetația Romaniei

Flora României este compusă din următoarele elemente fitogeografice: nordic şi alpin (circa 14%: artic, boreal, artic-alpin etc) european (circa 40%: eurosiberian, european, central-european etc), sudic (circa 8%: tropical, mediteranean etc), sud-estic (circa 10%: iliric, daco-iliric, balcanic, moezic), oriental sau continentala (circa 20%: pontic, sarmatic, ponto-central-asiatic, ponto-mediteranean), apusean (circa 1%: atlantic, atlantic-mediteranean), endemic (circa 4%, dacic propriu-zis), cosmopolit şi adventiv (circa 4%). Variaţia condiţiilor topoclimatice determină o diferenţiere a învelişului vegetal prin etajaea formaţiilor vegetale:formaţiilor vegetale:

• Vegetaţia alpină şi subalpină, care ocupă culmile muntoase mai înalte de 1500-1700 m, este reprezentată prin pajişti alpine, formate din graminee, ciuperacee şi plante cu flori viu colorate, rogozul alpin, păruşca etc. În cadrul lor se întâlnesc şi tufişuri pitice de smirdar, sălcii pitice şi alţi arbuşti, tufărişuri subalpine şi jneapăn, ienupăr pitic, afini. Pajiştile alpine alternează pajişi subalpine, formate din pe terenuri despădurite, în care predomină iarba stâncilor, păruşca şi ţăpoşica.

• Vegetaţia montană, care acoperă regiunile muntoase sub altitudinea de 1700-1500 m, este reprezentată prin: o păduri de molid, în care predomină molidişurile pure, iar în locurile mai joase, doar local, întâlnindu-se brad şi pin. o păduri amestecate de fag cu răşinoase, în care specii caracteristice sunt fagul, bradul şi molidul. o păduri de fag, caracterizate prin predominarea fagului (în amestec slab cu bradul),a molidului (în pareta superioară), teiului, paltinului, frasinului, ulmului etc.

• Vegetaţia de dealuri şi de podişuri este reprezentată prin: o păduri de fag, care se continuă din zona montană o păduri amestecate de fag cu gorun o păduri de gorun şi pajişti secundare stepizate dezvoltate pe locul pădurii de gorun o păduri de stejar pedunculat, în care predomină stejarul pedunculat în amestec cu diverse alte esenţe lemnoase o păduri de cer şi gârniţă, cu pajişti stepizate şi pajişti stepice secundare o pajişti dezvoltate pe locul pădurilor alcătuite din diverse specii de stejar şi pajişti xeromezofile de silvostepă.

• Vegetaţia de câmpie este reprezentată prin: o păduri de stejar pedunculat o păduri de cer şi gârniţă şi pajişti formate pe locul fostelor păduri de stejari o vegetaţie de silvostepă, care cuprinde păduri izolate de stejar brumăriu şi de stejar pufos o pajişti xerofile de stepă, unde predomină păiuşul, colilia etc.

• Vegetaţia luncilor este reprezentată prin păduri de salcie, plop, prin şleauri de luncă şi pajişti de luncă

• Vegetaţia acvatică. Bălţile şi lacurile prezintă în general o repartizare zonală a vegetaţiei în raport cu adâncimea. La mal apare o zonă de rogozuri şi stânjenei de baltă, urmată apoi de o zonă de stuf (foarte extinsă în Delta Dunării), în care predomină stuful în amestec cu papura şi pipirigul. În zona centrală predomină nuferi şi broscăriţa iar la adâncimi mai mari brădişul.