Despre Romania

UMANITAR
Asociatia P.A.V.E.L.
Apel umanitar
COPII QU'ON FORME (Asociatie umanitara fraco-româna pentru drepturile copilului)
Romania Charity Quiz:
The Really Obscure quiz
The Cleaford Christian Trust
Charities working in Romania
Shop at our charity page
LDICAR - Liga dreptatii impotriva coruptiei si abuzurilor din România

EDUCATIA

Printre primele scoli de pe teritoriul de azi a României, mentionata in documente, este din secolul al XI-lea, scoala pentru cler functionând pe lânga Episcopia Catolica din Cenad. O scoala româneasca exista in 1495 in Scheii Brasovului, iar in 1544 umanistul sas transilvanean J. Honteurs a infiintat o scoala saseasca in orasul sau natal, Brasov. In secolul al XIX-lea in sate existau scoli primare, de obicei functionând pe lânga biserica, si seminarii pe lânga manastiri. In familiile de boieri educatia era facuta prin intermediul lectiilor private, cu profesori români, greci, si dupa secolul al XVIII-lea, francezi si germani. "Academii regale", scoli infiintate pentru domnitori, au fost deschise in Principatele române din afara arcului carpatic in secolul al XVII-lea. Limba de predare in aceste scoli, care includeau si stadiul universitar, a fost in principal greaca si acest lucru a durat pâna la sfâsitul perioadei fanariote.

In primele decade ale secolului al XIX-lea a inceput educatia la nivel inalt in limba româna: in Moldova, la Iasi (1814), prin Gheorghe Asachi, si in Tara Româneasca (1818) prin Gheorghe Lazar, un profesor român nascut in Transilvania. In conformitate cu Legea Instructiei publice, promulgata de domnitorul Alexandru Ioan Cuza in 1864, invatamântul primar a devenit obligatoriu si gratuit. In timpul domniei lui Cuza au luat fiinta primele universitati, la Iasi (1860) si la Bucuresti (1864). Aceste universiati au fost urmate de una la Cluj (1872) si una la Cernauti (1875). Dupa instaurarea regimului comunist, noua lege a educatiei a extins proprietatea statului asupra tuturor institutiilor de invatamânt iar programa a fost adaptata scopurilor ideologice. Analfabetismul, care in perioada interbelica afecta un sfert din populatia tarii a fost eradicat printr-o campanie intensiva, iar invatamântul obligatoriu s-a extins la 7, 8 si mai târziu la 10 ani, iar vârsta scolara a scazut de la 7 la 6 ani.

In 1990, dupa aproape o jumatate de secol de dominatie absoluta a statului in sistemul educational, au fost infiintate primele scoli private. Numarul gradinitelor private, liceelor private, scolilor de arta si muzica precum si a scolilor profesionale private este inca foarte scazut. Dar in universitatile particulare invata cam un sfert din numarul total al studentilor. Reforma in educatie, care este in curs de desfasurare, are drept scop aducerea invatamântului românesc la standardele Uniunii Europene.

In prezent, numarul institutiilor de invatamânt de toate gradele este in jur de 30.000 in care invata 4,7 milioane de elevi si studenti, 20% din populatia tarii. Numarul de copii din gradinite este de 660.000; numarul elevilor de 3,6 milioane iar al studentilor de 355.000. In anul scolar 1996/1997 au fost 1625 de elevi si 157 de studenti la 10.000 de locuitori. Numarul total al profesorilor este de 313.000.

Sistemul educatiei nationale consta din: invatamânt prescolar pentru copii intre 3 si 6 ani, invatamânt primar (intre 7 si 10 ani, clasele I-IV), scoala gimnaziala (intre 11 si 14 ani, clasele V-VIII), liceu (intre 15 si 18 ani, clasele IX-XII). Scoala primara si gimnaziala sunt obligatorii. Exista scoli profesionale si de ucenici pentru cei care au absolvit 8 clase, scoli de maistri sau scoli postliceale pentru cei care au terminat liceele, toate cu o durata de 1-2 ani. Invatamântul universitar dureaza intre 4 si 6 ani si are principalele centre in: Bucuresti, Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara, Craiova, Brasov, Galati, centre universitare inca de inainte de 1990. Dupa 1990 institutii de invatamânt superior s-au deschis in alte 18 orase. Invatamântul primar si cel gimnazial se desfasoara si in limbile materne ale minoritatilor - maghiara, germana, sârba, ucrainiana, slovaca, ceha si croata. Pentru copii cu handicap exista scoli speciale (288 de scoli, cu 55.326 de elevi, 10.773 profesori in anul scolar 1996/1997). anul scolar 1996/1997
Scoala primara si gimnaziala Licee Invatamânt superior
Unitati: 13.978 Unitati: 1.295 Unitati:
Facultati: 102
485
Elevi: 2.546.231 Elevi: 792.788 Studenti:
din care la forma scurta: 358.488
17.162
Profesori si invatatori: 175.426 Profesori: 64.485 Profesori: 23.477
% din totalul copiilor de varsta scolara: 95.5 % din totalul persoanelor cu vârsta intre 15-18: 61.1 % din persoanele cu vârsta intre 19-23 de ani: 24.0


In timpul anului scolar 1996/1997 aproximativ 225.000 de elevi si studenti au beneficiat de burse si 190.000 de cazare in camine studentesti sau scolare, facilitati oferite de Ministerul Educatiei Nationale.

Programa pentru ciclul primar, gimnazial dar si pentru licee include si religia, cu posibilitatea de a nu urma acest curs (cu consimtamântul parintilor). Daca elevul nu doreste sa urmeze cursul de religie scoala in care invata il va considera promovat si fara aceasta materie.

ACADEMIA ROMÂNA

Este cel mai mare forum stiintific si cultural din tara. Nucleul initial a fost Societatea Româna Literara (1866), care in acelasi an s-a transformat in Societatea Academica Româna care si-a inceput efectiv activitatea in 1867 la Bucuresti.

In 1948 a fost organizata ca Academia Republicii Populare România (intre 1965-1989 Academia Republicii Socialiste România), cele mai multe din numele cunoscute din cultura si stiinta (mai ales din stiintele sociale) fiind excluse din acest for si inlocuite cu lideri comunisti, proces ce a dus la ideologizarea institutiei. Reorganizata in 1990, Academia Româna isi desfasoara activitatea in 14 sectiuni, având 175 de membri (86 membri deplini si 89 membri corespondenti) si 92 de membri onorifici din 21 de tari. Ea are trei sucursale in Iasi, Cluj, Timisoara si coordoneaza 66 de institutii de cercetare (26 infiintate dupa 1989) cu aproape 2.600 de cercetatori. Biblioteca Academiei este cea de-a doua biblioteca ca marime din tara (cu peste 7.300.000 de titluri) iar Editura Academiei publica Analele Academiei Române si Memoriile Academiei Române precum si peste 95 de publicatii ale institutiilor pe care le coordoneaza.


SANATATEA


La un an dupa instalarea comunistilor la putere sistemul de protectie sociala a fost preluat de catre stat, cabinetele private de medicina au fost inchise iar asigurarea sanatatii a devenit gratuita pentru intreaga populatie.

Dupa 1990 sistemul se sanatate si protectie sociala a fost restructurat, procesul fiind lent si dificil. Sectorul privat in acest domeniu se dezvolta cu dificultate. La 1 ianuarie 1997 el detinea 15% din policlinici, 75% din farmacii si un spital din totalul de 415. Existau in jur de 3.300 cabinete medicale particulare si 2.700 cabinete stomatologice. In sistemul de asigurare a sanatatii au acces gratuit persoanele angajate care si-au platit contributia la asigurarile sociale, copiii si pensionarii.

Structura unitatilor de asiguare a sanatatii la 1 iulie 1997 era urmatoarea: spitale (415 cu 171.000 paturi), policlinici (590), centre de sanatate (6.058) si farmacii (3.603). Sunt in medie 7,6 paturi de spital la mia de locuitori. Numarul personalului medical la aceeasi data era de 40.900 medici (1 medic la 552 de locuitori); 5.900 dentisti si 2600 farmacisti; personal medical auxiliar 128.000 personal auxiliar 68.000. In timpul regimului comunist dependenta de droguri nu a fost o problema. In ultimii ani România a fost un teritoriu de tranzit a drogurilor catre centrul si vestul Europei dar au aparut aici si primii consumatori in rândul tinerilor. Intre 1985 si 1998 au fost confirmate 5.503 cazuri de SIDA in România (din care 5.000 de copii apartinând in proportie de 99% generatiilor 1987-1990). 2099 de persoane infectate cu HIV au murit.