Se afișează postările cu eticheta romania. Afișați toate postările
România este o ţară situată în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică şi la ţărmul nord-vestic al Mării Negre. Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafaţa Deltei Dunării şi partea sudică şi centrală a Munţilor Carpaţi. Se învecinează cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord şi Republica Moldova la est, iar ţărmul Mării Negre se găseşte la sud-est.
Dintre statele membre ale Uniunii Europene, Romania este a noua ţară, după suprafaţa teritoriului şi a şaptea, după numărul populaţiei. Capitala ţării, Bucureşti, este şi cel mai mare oraş al ei şi al şaselea oraş din UE după populaţie.
Localizata in jurul paralelei 45 a emisferei nordice si descrisa fie ca o tara balcanica fie ca o tara est europeana, Romania este o tara a diversitatii geografice. Muntii Carpati, acoperiti de paduri dese, formeaza un arc larg in jurul Platoului Transilvaniei - trasatura distinctiva care iese in evidenta pe orice harta a Romaniei. Pe partea exterioara a acestui arc, Platoul Moldovei se intinde in est iar Campia Valahiei in sud.
Tara se intinde pe o suprafata de 237.750 kmp. Apar in aproape egala masura campii, dealuri, podisuri si munti. Vecinii sunt: Republica Moldova si Ucraina, doua foste republici ale acum defunctei Uniuni Sovietice, la est si la nord, Ungaria in nord-vest, Serbia in sud-vest si Bulgaria in sud. Romania are, de asemenea, 242 km de coasta la Marea Neagra in partea de sud-est.
Muntii Carpati, divizati in Orientali, Meridionali si Occidentali au o inaltime medie de aproximativ 900 m. Ei sunt alcatuiti dintr-o mare diversitate geologica de roci sedimentare, metamorfice si vulcanice. Cele mai inalte varfuri sunt Moldoveanu si Negoiu (peste 2000 m) situate in Muntii Fagaras in Carpatii Meridionali. Muntii sunt strabatuti de mai multe rauri: Olt, Mures, Prahova, Bicaz care formeaza vai pitoresti si stramtori precum Turnu Rosu pe valea Oltului si spectaculoasele Chei ale Bicazului in Carpatii Orientali. Exista de asemenea mai multe pesteri, cea mai faimoasa fiind Pestera Ursilor. Muntii adapostesc exploatari de granit si bazalt precum si mine de cupru, aur si uraniu.
Adapostite de peretii masivi ai Carpatilor, depresiunile au jucat un rol foarte important in istoria Romaniei. Romanii le-au numit tari (Tara Oasului, Tara Motilor, Tara Maramuresului) chiar daca ele nu au avut niciodata vreo independenta politica, sociala sau administrativa.
Subcarpatii realizeaza tranzitia de la Carpati catre campii. Dealurile inalte ofera conditii ideale pentru livezi, vii si fanete. Solul este bogat in carbuni, sare si petrol.
Cateva din podisurile romanesti precum cel al Transilvaniei, se afla in centrul arcului Carpatilor, altele, precum podisul Getic, Moldovei sau Dobrogei sunt in afara lui. Ele sunt in general acoperite cu paduri de fagi si stejari si plantate cu vii pe pantele mai line. Pe aceste podisuri se gasesc faimoasele podgorii Cotnari, Odobesti, Tarnave si Murfatlar.
Campia Romana este inconjurata de Carpati la nord si la vest, de Dunare la sud si de podisul Dobrogei si raul Prut la est si reprezinta "granarul tarii". In partea estica a acestei campii exista un sol nisipos cu lacuri sarate si Stepa Baraganului iar unele portiuni au fost transformate in sol arabil. Campia de vest este mai redusa ca intindere decat Campia Romana.
Acoperind o suprafata de 4340 kmp, Delta Dunarii situata in estul tarii reprezinta un ecosistem unic in Europa. Este o extraordinara rezervatie naturala constand in mlastini, bancuri de nisip si insule de stufaris plutitor traversate de sute de canale de apa.
Aproape toate raurile mari ale Romaniei se varsa in Dunare care reprezinta cel mai mare rau al tarii si unul dintre cele mai mari din Europa. El formeaza granita naturala cu Serbia, Bulgaria si Ucraina. Este o importanta cale navala pentru navigatie locala si internationala. In 1972, in stramtoarea Portile de Fier, acolo unde Dunarea a sapat un canion ingust in Muntii Carpati pentru a-si croi drum spre Marea Neagra, a fost construita o puternica centrala hidroelectrica.
Alte rauri importante sunt Olt, Somes, Mures, Jiu, Prut si Siret, unele dintre acestea fiind utilizate pentru trasport local de marfuri sau persoane. Cea mai mare parte a potentialului hidroelectric al raurilor este utilizat. Izvoare minerale cu reale proprietati terapeutice au fost utilizate din cele mai vechi timpuri la Baile Herculane, Baile Felix, Tusnad, Vatra Dornei, Olanesti, Calimanesti, etc. Aici au fost construite si multe statiuni balneoclimaterice.
Diversitatea considerabila a florei si faunei Romaniei deriva din complexitatea reliefului. Se pot distinge urmatoarele 3 zone de vegetatie: alpina, forestiera si de stepa.
Zona alpina incepe la aproximativ 1500 m in altitudine si consista in paduri de pini, tufisuri mici si tufe imprastiate in poieni si pajisti muntoase. Fauna este reprezentata aici de vulturul barbos si capra neagra.
Padurile Romaniei acopera mai mult de 25% din suprafata tarii. Padurile de conifere sunt presarate cu mesteacani si artari in zona joasa. Podisul Transilvaniei este acoperit cu paduri de stejari si fagi. Paduri intinse de stejari pot fi de asemenea gasite in Dobrogea, in Campia de vest si in partea de nord a campiei romane. Aici apar si multe caprioare, vulpi, ursi, rasi, veverite, soimi si bufnite.
Delta Dunarii are o vegetatie speciala cu stufarisuri si mii de specii de pasari vin aici in fiecare an.
Clima Romaniei este una temperat-continentala cu cateva variatiuni locale aparute ca rezultat al diversitatii reliefului. Cele mai calduroase luni ale anului sunt Iulie si August cu o temperatura medie de 30 grade Celsius iar cea mai rece luna este Ianuarie cu o temperatura medie de -4 grade Celsius. Muntii Carpati afecteaza umiditatea si vanturile cauzand modificari ale vremii. Influenta Mediteraneana asupra sud-vestului Romaniei si a sudului Dobogei cauzeaza vanturi slabe si veri calduroase si uscate.
Din punct de vedere administrativ, Romania este impartita in 42 judete. Bucuresti, capitala, este cel mai important centru politic, economic si cultural al tarii. Este situat pe raul Dambovita, in partea de sud-est a Campiei Romane si este inconjurat de paduri si lacuri naturale. Alte orase importante sunt: Cluj, Timisoara, Iasi, Constanta, Brasov, Sibiu, Arad, Oradea.
Populatia Romaniei este de aproximativ 23 milioane de locuitori dintre care 89% romani, 7% maghiari, 2% tigani si restul nemti, sarbi, slovaci, turci, rusi, bulgari, croati, armeni, polonezi, albanezi. Ca si minoritati etnice, maghiarii si nemtii locuiesc mai ales in Banat si Transilvania, sarbii in Banat.

Chiar daca Romania nu este o tara foarte mare destinatiile pe care le puteti alege sunt foarte diverse:
Transilvania - Orase medievale si fortificatii
Maramures - Biserici de lemn si obiceiuri vechi pastrate
Moldova - Manastirile pictate
Muntenia - Inceputurile Romaniei
Dobrogea - Litoralul Marii Negre si Delta Dunarii

Informatii generale Romania
Numele Romania a fost adoptat in 1862, dupa fondarea statului-natiune prin unirea celor doua principate romanesti, Valahia si Moldova, in 1859. Abrevierea internationala este ROU.
Pozitie:
- in sud-estul Europei Centrale, la egala distanta de limitele continentale (Nord, Vest si Est - 2,900 Km), in bazinul de jos al Dunarii si pe litoralul de est al Marii Negre.
Vecini:
- Romania se invecineaza cu cinci state, cel de-al saselea vecin fiind Marea Neagra. La NE si E are granita cu Republica Moldova 681,3 km, la N si E cu Ucraina649,4 km, la SE cu Marea Neagra (193,5 km), la S cu Bulgaria 631,3 km, la SV cu Serbia546,4 km si la V cu Ungaria448,0 km.
Alte informatii Romania | Suprafata totala | Populatie | Religie
Suprafata: 238 391 km patrati, din care 63% cultivati.
Lungimea granitelor: 3.190,3 Km.
Timp: GMT+2
Clima: Continentala
Populatie: 21.680.974 (1 martie 2003; sursa: Institutul National de Statistica)
Ca populatie, Romania este a 43-a tara in lume si a 9-a in Europa. 55% din populatie locuieste in orase si localitati si 45% in zona rurala. Populatia masculina reprezinta 48.7% si cea feminina 51.3% din totalul locuitorilor.
Nationalitati: romani 89,5%, unguri (inclusiv secui) 6,6%, rromi 2,5%, altii 1,4%
Minoritati etnice: 7% maghiari, 2% rromi, 2% germani, rusi, sirbi si altele
Limba oficiala: limba romana, limba materna pentru 91% din populatia tarii. Minoritatile etnice sunt libere sa-si utilizeze limba materna in scoli, administratie, sistemul juridic, presa, cultura etc. Limba maghiara este vorbita de cea mai numeroasa minoritate etnica, iar limba germana de minoritatea germana (sasi si svabi). Principalele limbi straine care circula in prezent in Romania sunt engleza, franceza si germana.
Religia predominanta: Crestini ortodocsi
Alte religii: Catolica, Protestanta, Iudaic, Islamica
Ziua nationala
In 1990, 1 decembrie a fost proclamata ziua nationala. Aceasta zi reprezinta aniversarea Marii Unirii de la Alba Iulia, din 1918, cand s-a votat unirea Transilvaniei cu Romania, moment care marcheaza unirea tuturor romanilor intr-un singur stat si realizarea unitatii statului-natiune roman.
Sarbatori legale
1 si 2 ianuarie (Anul Nou), a doua zi de Paste, 1 mai, 1 decembrie - Ziua nationala, si 25 si 26 decembrie (Craciunul).
Ora oficiala
Ora Est Europeana (GMT + 2 ore). Din 1979, fusul orar de vara (GMT + 3 ore) se aplica incepand cu ultima duminica a lunii martie pana in ultima duminica a lunii octombrie. Romania are acelasi fus orar ca si Republica Moldova, Finlanda, Grecia, Israel, Egipt si Republica Sud Africana.
Orase Romania | Cele mai importante orase din Romania
Din 263 de orase, 25 au peste 100 000 de locuitori. Opt dintre ele au mai mult de 300 000 de locuitori.
Capitala Bucuresti - Populatie 2.300.000, centru industrial si de afaceri.
Orase importante in Romania:
Orasul Constanta - populatie 327.000 centru de transporturi navale, rafinat, turism.
Orasul Iasi - populatie 350.000 centru industrial si de transporturi.
Orasul Timisoara - populatie 328.000 centru industrial si de afaceri.
Orasul Galati - populatie 327.000 centru industrial si de transporturi.
Orasul Cluj-Napoca - populatie 326.000 centru industrial si de afaceri.
Orasul Brasov - populatie 316.000 centru industrial si de turism.
Orasul Craiova - populatie 314.000 centru industrial si de transporturi.
Statiuni Turistice importante din Romania:
Sinaia
Predeal
Busteni
Slanic Moldova
Stana de Vale
Vatra Dornei
ADMINISTRATIE | FORMA DE GUVERNAMANT ROMANIA
Republica, organizata ca stat unitar
Statut: membra NATO; membra UE
Seful Statului: Presedinte
Presedintele este ales prin vot universal, poate detine cel mult doua mandate de 5 ani, este comandantul suprem al fortelor armate.
Parlament Bicameral: Camera Deputatilor - 341 deputati; Senat - 143 senatori
Guvern: Desemnat de Presedinte si confirmat de Parlament
Putere locala: Prefecti numiti de Guvern pentru cele 41 de judete ale Romaniei.
Puterea legislativa: Parlamentul Romaniei ales prin vot universal pe o perioada de patru ani (485 de membri in legislatura 2000-2004) este bicameral: Senatul Romaniei (140 de membri), Camera Deputatilor (345 de membri).
Puterea executiva: Guvernul Romaniei, condus de un prim ministru numit de Presedintele tarii si supus Parlamentului prin juramant si in fata caruia raspunde.
Impartirea administrativa
Conform articolului 3 din Constitutie, teritoriul Romaniei are o organizare administrativa pe comune, orase si judete.
Comuna, unitatea elementara de organizare administrativa, este formata dintr-unul sau mai multe sate si este condusa de un consiliu local si un primar ales. Romania are 2 685 de comune insumand 13 285 de sate, respectiv cu o medie de cinci sate pe comuna.
Orasul este unitatea administrativa condusa de un consiliu local si un primar ales. Orasele mai importante pot fi declarate municipii. Romania are 263 de orase, dintre care 82 sunt municipii.
Judetul este unitatea administrativa condusa de un consiliu judetean si un prefect. Consiliul judetean este ales pentru a coordona activitatea consiliilor comunale si orasenesti, avand ca scop concentrarea interesului asupra serviciilor publice de importanta la nivel judetean. Guvernul numeste un prefect in fiecare judet pentru a fi reprezentantul sau local. Romania are 41 de judete plus municipiul-capitala Bucuresti, care are un statut similar cu acela de judet. Un judet are, in medie, o suprafata de 5 800 m.p. si o populatie de 500 000 de locuitori.
Relieful
Relieful Romaniei nu este doar variat dar si armonios distribuit. Relieful este aranjat in trei mari etaje, bine diferentiate: cel mai inalt reprezentat de Muntii Carpati, cel de mijloc de Subcarpati si dealuri si podisuri, si cel mai jos reprezentat de campii, de vaile raurilor si de Delta Dunarii. Principala caracteristica a reliefului romanesc este dispunerea sa in forma de amfiteatru.
Muntii se intind in forma de arc in partea centrala acoperind 31% din suprafata tarii, dealurile si podisurile care pornesc in continuare ocupa 36%, iar campiile, ce se intind in sudul si in vestul tarii, cam 33%.
Raurile
Reteaua de rauri are forma radiala, 98% dintre rauri izvorand din Muntii Carpati si varsandu-se, direct sau prin intermediul altor rauri, in Dunare. Dunarea, al doilea fluviu ca lungime din Europa2860 km), din care 1075 km pe teritoriul Romaniei, se varsa in Marea Neagra prin trei brate (Chilia, Sulina, Sfantu Gheorghe), care formeaza o delta. Principalele rauri sunt: Mures (761 km pe teritoriul Romaniei), Prut (742 km pe teritoriul Romaniei), Olt (615 km), Siret (559 km pe teritoriul Romaniei), Ialomita417 km), Somes (376 km pe teritoriul Romaniei), Arges (350 km).
Lacurile
Exista in jur de 3500 de lacuri, dar doar 0.9% dintre ele au o suprafata ce depaseste 1 km patrat. Cele mai importante sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Marii Negre (Razim 425 km patrati, Sinoe 171 km patrati) si lacurile formate de-a lungul malurilor Dunarii (Oltenia 22 km patrati, Brates 21 km patrati). Lacurile glaciare se intalnesc in Muntii Carpati (Lacul Bucura, cu o suprafata de 10,8 ha este cel mai mare dintre ele). În afara de acestea mai exista lacuri facute de om, importante pentru puterea energetica pe care o inmagazineaza, cele mai importante fiind cele de pe Dunare la Portile de Fier II (40.000 ha) si Portile de Fier I (10.000 ha, dar cu un volum de apa de 2.400 milioane metri cubi - de trei ori mai mult decat la Portile de Fier II), dar si cel de la Stanca-Costesti (5,900 ha) pe Prut si de la Izvoru Muntelui pe raul Bicaz (3.100 ha).
Impărţirea României în judeţe este atestată documentar la 8 ianuarie 1392, când domnitorul Mircea cel Bătrân printr-un hrisov numeşte „ţinutul Vâlcii” judeţ. Astfel, judeţul Vâlcea este primul judeţ atestat documentar de pe teritoriul actual al României.
Ultima reformă administrativ-teritorială majoră din România a avut loc în anul 1968 când s-a trecut de la împărţirea pe regiuni şi raioane la reîmpărţirea pe judeţe, desfiinţată de autorităţile comuniste după 1948, având ca model împărţirea teritoriului Uniunii Sovietice.
Bucureştiu este un municipiu cu drepturi de judeţ. Nu face parte din Ilfov, judeţul înconjurător.
Teritoriul României este împărţit în 41 de judeţe, plus municipiul Bucureşti.
Judeţele sunt (în ordine alfabetică, având specificată şi reşedinţa de judeţ):
Alba - Alba Iulia
Arad - Arad
Argeş - Piteşti
Bacău - Bacău
Bihor - Oradea
Bistriţa-Năsăud - Bistriţa
Botoşani - Botoşani
Braşov - Braşov
Brăila - Brăila
Buzău - Buzău
Caraş-Severin - Reşiţa
Călăraşi - Călăraşi
Cluj - Cluj Napoca
Constanţa - Constanţa
Covasna - Sfântu Gheorghe
Dâmboviţa - Târgovişte
Dolj - Craiova
Galaţi - Galaţi
Giurgiu - Giurgiu
Gorj - Târgu Jiu
Harghita - Miercurea Ciuc Hunedoara - Deva
Ialomiţa - Slobozia
Iaşi - Iaşi
Ilfov - Buftea
Maramureş - Baia Mare
Mehedinţi - Drobeta Turnu Severin
Mureş - Târgu Mureş
Neamţ - Piatra Neamţ
Olt - Slatina
Prahova - Ploieşti
Satu Mare - Satu Mare
Sălaj - Zalău
Sibiu - Sibiu
Suceava - Suceava
Teleorman - Alexandria
Timiş - Timişoara
Tulcea - Tulcea
Vaslui - Vaslui
Vâlcea - Râmnicu Vâlcea
Vrancea - Focşani
Date demografice
Harta densităţii populaţiei pe judeţe
Judeţul cu densitatea populaţiei cea mai ridicată este Ilfov (188 loc/km² în 2002). La extrema opusă, Tulcea are o densitate de doar 31 loc/km² (2001):Judeţul Locuitori/km2
Alba 61
Arad 60
Argeş 95
Bacău 113
Bihor 84
Bistriţa-Năsăud 58
Botoşani 91
Brăila 78
Braşov 110
Buzău 81
Călăraşi 64
Caraş-Severin 39
Cluj 105
Constanţa 101
Covasna 60
Dâmboviţa 134
Dolj 99
Galaţi 139
Giurgiu 84
Gorj 69
Harghita 52
Hunedoara 69
Ialomiţa 67
Iaşi 150
Ilfov 188
Maramureş 81
Mehedinţi 62
Mureş 86
Neamţ 99
Olt 89
Prahova 183
Sălaj 64
Satu Mare 83
Sibiu 78
Suceava 80
Teleorman 75
Timiş 76
Tulcea 31
Vaslui 72
Vâlcea 86
Vrancea 80
