GTopstats.com - tu unde te pozitionezi ? Despre Romania: zonele turistice despre romania
 

Se afișează postările cu eticheta zonele turistice. Afișați toate postările

Geografie

Localizata in jurul paralelei 45 a emisferei nordice si descrisa fie ca o tara balcanica fie ca o tara est europeana, Romania este o tara a diversitatii geografice. Muntii Carpati, acoperiti de paduri dese, formeaza un arc larg in jurul Platoului Transilvaniei - trasatura distinctiva care iese in evidenta pe orice harta a Romaniei. Pe partea exterioara a acestui arc, Platoul Moldovei se intinde in est iar Campia Valahiei in sud.
Tara se intinde pe o suprafata de 237.750 kmp. Apar in aproape egala masura campii, dealuri, podisuri si munti. Vecinii sunt: Republica Moldova si Ucraina, doua foste republici ale acum defunctei Uniuni Sovietice, la est si la nord, Ungaria in nord-vest, Serbia in sud-vest si Bulgaria in sud. Romania are, de asemenea, 242 km de coasta la Marea Neagra in partea de sud-est.
Muntii Carpati, divizati in Orientali, Meridionali si Occidentali au o inaltime medie de aproximativ 900 m. Ei sunt alcatuiti dintr-o mare diversitate geologica de roci sedimentare, metamorfice si vulcanice. Cele mai inalte varfuri sunt Moldoveanu si Negoiu (peste 2000 m) situate in Muntii Fagaras in Carpatii Meridionali. Muntii sunt strabatuti de mai multe rauri: Olt, Mures, Prahova, Bicaz care formeaza vai pitoresti si stramtori precum Turnu Rosu pe valea Oltului si spectaculoasele Chei ale Bicazului in Carpatii Orientali. Exista de asemenea mai multe pesteri, cea mai faimoasa fiind Pestera Ursilor. Muntii adapostesc exploatari de granit si bazalt precum si mine de cupru, aur si uraniu.
Adapostite de peretii masivi ai Carpatilor, depresiunile au jucat un rol foarte important in istoria Romaniei. Romanii le-au numit tari (Tara Oasului, Tara Motilor, Tara Maramuresului) chiar daca ele nu au avut niciodata vreo independenta politica, sociala sau administrativa.
Subcarpatii realizeaza tranzitia de la Carpati catre campii. Dealurile inalte ofera conditii ideale pentru livezi, vii si fanete. Solul este bogat in carbuni, sare si petrol.
Cateva din podisurile romanesti precum cel al Transilvaniei, se afla in centrul arcului Carpatilor, altele, precum podisul Getic, Moldovei sau Dobrogei sunt in afara lui. Ele sunt in general acoperite cu paduri de fagi si stejari si plantate cu vii pe pantele mai line. Pe aceste podisuri se gasesc faimoasele podgorii Cotnari, Odobesti, Tarnave si Murfatlar.
Campia Romana este inconjurata de Carpati la nord si la vest, de Dunare la sud si de podisul Dobrogei si raul Prut la est si reprezinta "granarul tarii". In partea estica a acestei campii exista un sol nisipos cu lacuri sarate si Stepa Baraganului iar unele portiuni au fost transformate in sol arabil. Campia de vest este mai redusa ca intindere decat Campia Romana.
Acoperind o suprafata de 4340 kmp, Delta Dunarii situata in estul tarii reprezinta un ecosistem unic in Europa. Este o extraordinara rezervatie naturala constand in mlastini, bancuri de nisip si insule de stufaris plutitor traversate de sute de canale de apa.
Aproape toate raurile mari ale Romaniei se varsa in Dunare care reprezinta cel mai mare rau al tarii si unul dintre cele mai mari din Europa. El formeaza granita naturala cu Serbia, Bulgaria si Ucraina. Este o importanta cale navala pentru navigatie locala si internationala. In 1972, in stramtoarea Portile de Fier, acolo unde Dunarea a sapat un canion ingust in Muntii Carpati pentru a-si croi drum spre Marea Neagra, a fost construita o puternica centrala hidroelectrica.
Alte rauri importante sunt Olt, Somes, Mures, Jiu, Prut si Siret, unele dintre acestea fiind utilizate pentru trasport local de marfuri sau persoane. Cea mai mare parte a potentialului hidroelectric al raurilor este utilizat. Izvoare minerale cu reale proprietati terapeutice au fost utilizate din cele mai vechi timpuri la Baile Herculane, Baile Felix, Tusnad, Vatra Dornei, Olanesti, Calimanesti, etc. Aici au fost construite si multe statiuni balneoclimaterice.
Diversitatea considerabila a florei si faunei Romaniei deriva din complexitatea reliefului. Se pot distinge urmatoarele 3 zone de vegetatie: alpina, forestiera si de stepa.
Zona alpina incepe la aproximativ 1500 m in altitudine si consista in paduri de pini, tufisuri mici si tufe imprastiate in poieni si pajisti muntoase. Fauna este reprezentata aici de vulturul barbos si capra neagra.
Padurile Romaniei acopera mai mult de 25% din suprafata tarii. Padurile de conifere sunt presarate cu mesteacani si artari in zona joasa. Podisul Transilvaniei este acoperit cu paduri de stejari si fagi. Paduri intinse de stejari pot fi de asemenea gasite in Dobrogea, in Campia de vest si in partea de nord a campiei romane. Aici apar si multe caprioare, vulpi, ursi, rasi, veverite, soimi si bufnite.
Delta Dunarii are o vegetatie speciala cu stufarisuri si mii de specii de pasari vin aici in fiecare an.
Clima Romaniei este una temperat-continentala cu cateva variatiuni locale aparute ca rezultat al diversitatii reliefului. Cele mai calduroase luni ale anului sunt Iulie si August cu o temperatura medie de 30 grade Celsius iar cea mai rece luna este Ianuarie cu o temperatura medie de -4 grade Celsius. Muntii Carpati afecteaza umiditatea si vanturile cauzand modificari ale vremii. Influenta Mediteraneana asupra sud-vestului Romaniei si a sudului Dobogei cauzeaza vanturi slabe si veri calduroase si uscate.
Din punct de vedere administrativ, Romania este impartita in 42 judete. Bucuresti, capitala, este cel mai important centru politic, economic si cultural al tarii. Este situat pe raul Dambovita, in partea de sud-est a Campiei Romane si este inconjurat de paduri si lacuri naturale. Alte orase importante sunt: Cluj, Timisoara, Iasi, Constanta, Brasov, Sibiu, Arad, Oradea. 
Populatia Romaniei este de aproximativ 23 milioane de locuitori dintre care 89% romani, 7% maghiari, 2% tigani si restul nemti, sarbi, slovaci, turci, rusi, bulgari, croati, armeni, polonezi, albanezi. Ca si minoritati etnice, maghiarii si nemtii locuiesc mai ales in Banat si Transilvania, sarbii in Banat.

Delta Dunarii

               Un paradis natural se intinde la varsarea Dunarii in Marea Neagra, acolo unde fluviul isi incheie lunga calatorie de 2860 km (1788 de mile) de la izvorul sau din Muntii Padurea Neagra din Germania. 
Secole de-a randul, suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5640 km2 (2200 de mile patrate). 
Acest incredibil taram al apelor adaposteste peste trei sute de specii de pasari si nenumarate specii de pesti, de la sturioni la crapi si bibani, in timp ce varietatea de 1150 de specii de plante cuprinde de la liane impletite pe trunchiurile copacilor in padurile de stejar pana la nuferi. 
Nu e deci de mirare ca UNESCO a desemnat Delta Dunarii ca fiind o "Rezervatie a Biosferei".  
Timp de cinci mii de ani, o mica comunitate a trait in deplina armonie cu extraordinarul ecosistem al Deltei, castigandu-si existenta din pescuit, cresterea animalelor si din recoltarea stufului. 
Satele, unde singurele cai de acces sunt canalele care le strabat, par a fi neatinse de trecerea timpului. 
Ca vizitator, puteti explora cu barca acest uimitor refugiu natural de o liniste si un calm depline, aceasta experienta facandu-va sa va imaginati ca ati patruns intr-adevar in paginile unui reportaj din revista National Geographic. 
Explorarea Deltei

Punctul de plecare pentru o aventura in Delta este de obicei Tulcea, un oras aproape la fel de vechi ca si Roma, situat in apropiere de locul unde Dunarea se desparte in cele trei brate principale, deci unde incepe lunca. 
In Tulcea veti gasi hoteluri moderne si muzee de Stiinte naturale ale Deltei. Orasul se afla la o distanta de 71 km (45 de mile) de Sulina, o asezare aproape la fel de veche, aflata la celalalt capat al bratului Sulina. 
Intre aceste doua puncte se pot face croaziere, in timpul carora turistii pot admira, de pe confortabilele punti ale vaporaselor, flora, fauna si satele Deltei. 
Rezervatiile naturale

Optsprezece rezervatii protejate si zone "tampon" sunt raspandite pe tot cuprinsul Deltei. 
Puteti ajunge la ele strabatand canale inguste, trecand pe langa plauri acoperiti cu stuf si pe langa paduri, prin locurile in care pelicanii si cormoranii se aduna ca sa prinda peste. 
Daca doriti sa explorati acest tinut salbatic in liniste, inchiriati o barca cu vasle si plimbati-va pe canalele cele mai mici. In acest scop, veti avea nevoie de un permis eliberat de rezervatia Biosferei. 
Minunile salbaticiei

Daca va opriti intr-un sat de pe malul apei, veti descoperi pescarii gatindu-si propria versiune a borsului rusesc la foc in aer liber.
Cei care au gusturi mai rafinate pot incerca heringul de Dunare, crochete de morun sau nisetru prajit, care pot fi insotite de savuroasele vinuri locale Aligote, Muscat sau Merlot, in restaurantele din Tulcea sau Sulina. 
Acest tinut salbatic al apelor va face sa descoperiti multe lucruri uimitoare. O excursie in Delta va ramane o amintire de neuitat din toate punctele de vedere.

MOLDOVA SI BUCOVINA

                              O extraordinara mostenire artistica din Evul Mediu tarziu


Moldovita

Bucovina - provincia nord-estica a Romaniei - este renumita datorita minunatelor fresce exterioare de pe peretii manastirilor sale. Aceste manastiri, culmi ale artei, cu influente bizantine, reflecta dezvoltarea civilizatiei Moldovei in secolele al XV-lea si al XVI-lea, sub domnia lui Stefan cel Mare (1457-1504).  
Moldova are mari suprafete de dealuri si paduri unde puteti descoperi lucruri care sunt putin cunoscute, dar extraordinare. Un exemplu in acest sens este regiunea Targu Neamt. Daca aveti noroc, puteti chiar sa vedeti zimbri, o specie pe cale de disparitie care este reintrodusa intr-o rezervatie naturala. 
Exista numeroase trasee marcate pentru drumetii, campinguri, iar in orasele mari, hoteluri confortabile. Vinurile din Moldova sunt vestite de cinci secole. Unele podgorii pot fi vizitate. 
Iasi si Suceava 

Aceste foste capitale va vor vraji si va vor determina sa parcurgeti cat mai multe itinerarii bucovinene. In Iasi, oras important al intelectualitatii romanesti, se afla cea mai veche universitate din tara.
Multe case ale scriitorilor romani celebri sunt pastrate aici si transformate in case memoriale. Cel mai cunoscut monument al orasului este biserica Trei Ierarhi, care dateaza din anul 1639. In Suceava, oras care are legaturi aeriene si feroviare directe cu Bucurestiul, merita sa vizitati ruinele cetatii voievodale a lui Stefan cel Mare, ruine aflate pe inaltimile din apropierea orasului. 
Nu uitati sa gustati in restaurante specialitatile culinare moldovenesti. Bucataria moldoveneasca si vinurile locale sunt foarte apreciate. 
Targu Neamt 

Din acest oras se poate ajunge la foarte multe manastiri si cetati care merita sa fie vizitate. 
Manastirea Agapia, datand din secolul al XVIII-lea, se inalta alba si stralucitoare, ca un templu grec. Manastirea Neamt este cea mai veche manastire din Moldova, iar Cetatea Neamtului era un punct cheie pentru apararea zonei. Putin mai la vest se afla muntele Durau si statiunea de schi cu acelasi nume. 
Manastirile din Bucovina 

Aceste manastiri sunt principala atractie a Bucovinei, datorita frescelor in culori vii de pe zidurile bisericilor lor. 
Acestea ilustreaza scene biblice si alte scene religioase si sunt realizate intr-un stil asemanator cu cel al benzilor desenate, adica pe segmente. Ele aveau rolul de a starni imaginatia localnicilor si de a-i educa in spirit ortodox. 
Bisericile sunt situate in centrul complexurilor monastice si toate au acoperisuri tuguiate si inalte. In interiorul lor, razele de soare patrund cu greu. Exista cinci asemenea manastiri importante. 
Humor

Manastirea Humor, fondata in 1530, este destul de mica. In ansamblul pictural exista si o ilustrare a poemului "Caderea Constantinopolului", care arata sentimentele romanilor fata de turci.
Scopul acestei picturi este mentinerea credintei crestine a romanilor. Pe ceilalti pereti puteti admira "Intoarcerea fiului ratacitor" si diavolul comic, reprezentat ca o femeie lacoma. 
Cu secole in urma, calugarii conduceau aici la Humor o scoala unde se invata mestesugul caligrafiei si al miniaturii. 
Voronet

Aceasta "Capela Sixtina a Orientului" a fost construita de Stefan cel Mare in anul 1488. Frescele sale in culori vii au fost adaugate mai tarziu. 
Picturile sunt o dovada a adaptarii artei clasice bizantine la realitatile moldovenesti. 
De aceea, trambitele arhanghelilor au forma buciumelor pe care le foloseau taranii din regiune, iar sufletele osandite sa arda in focurile iadului au turbane ca acelea ale dusmanilor turci. 
Sucevita 

Complexul manastirii Sucevita, asezat intr-o minunata vale verde, este fortificat asemenea unei citadele, avand turnuri de veghe in cele patru colturi. 
Mii de picturi impodobesc peretii bisericii. De fapt, dintre toate manastirile, Sucevita are cel mai mare numar de picturi, desi zidul ei vestic este alb. 
Legenda spune ca pictorul a cazut de pe schele si a murit. Astfel, zidul a ramas nedecorat. Cand vizitati aceasta manastire, cautati complexul "Copacul lui Isaia" pe zidul sudic.

O TARA INCANTATOARE

             Legendele, cum ar fi cea a contelui Dracula, sau istoria autentica a Romaniei sunt tot atatea marturii ale acestui trecut fascinant. Astfel de marturii pot fi gasite in bisericutele transilvanene din lemn cu acoperisuri inalte. 
Merita sa admirati tezaurul artistic al manastirilor din Bucovina, datand din secolul al XVI-lea, sau sa ascultati vrajiti Rapsodia Romana compusa de George Enescu, care s-a inspirat din minunatele teme folclorice. 
Cea mai puternica influenta asupra dezvoltarii acestei tari a fost cea a Romei antice. 
Sase sute de mii de ani de istorie

Primele semne de viata umana pe actualul teritoriu romanesc au fost gasite in Muntii Carpati si dateaza aproximativ din 600.000 i.Hr.
Cu toate ca au existat colonii grecesti pe litoralul Marii Negre inca din secolul al VI-lea i.Hr., prima formatiune statala centralizata a fost a dacilor, un popor din neamul mai mare al tracilor. 
Civilizatia daca a ajuns la apogeu sub conducerea lui Decebal, in primul secol i.Hr., dar el a fost invins de legiunile imparatului roman Traian in anul 106. Au urmat colonizarea romana si casatoriile mixte, iar noua populatie s-a increstinat. 
In 271 legiunile romane s-au retras si au urmat o mie de ani de invazii sporadice ale popoarelor migratoare, urmati de mai multe secole de cotropiri din partea turcilor si a rusilor. In pofida acestora, civilizatia daco-romana si mostenirea latina au supravietuit. 
Aparitia si dezvoltarea principatelor 


Prima atestare documentara a poporului roman a fost facuta in jurul anului 1160, iar la scurt timp dupa aceea, Tara Romaneasca si Moldova s-au constituit ca principate.
Mai multi voievozi, care s-au succedat la conducerea principatelor, au reusit sa stavileasca invazia otomana, mai ales Mircea cel Batran, Vlad Tepes si Stefan cel Mare. Acesta din urma a construit aproape cincizeci de manastiri si a pus bazele culturii moldovene. 
In secolul al XVI-lea, Mihai Viteazul a unit aceste doua principate din Transilvania si i-a alungat pe turci. In multe privinte, secolele al XV-lea si al XVI-lea au reprezentat o epoca de glorie a dezvoltarii arhitecturii si a artelor. 
Formarea unei natiuni

Dupa moartea lui Mihai Viteazul in 1601 au urmat doua secole si jumatate de conflicte, rastimp in care constiinta nationala a romanilor a inceput sa devina din ce in ce mai puternica. 
In 1859, cele doua principate, Tara Romaneasca si Moldova, s-au unit sub numele de Romania. Noul stat a devenit monarhie in 1881, dar numai in 1918 a avut loc unirea tuturor celor trei principate romane, prin alaturarea Transilvaniei. 
Dupa 1945, sovieticii l-au obligat pe rege sa abdice si au impus regimul comunist. Revolutia din decembrie 1989 a readus Romania printre democratiile europene. 
Cel mai evident rezultat al acestui proces este faptul ca romanii dau din nou dovada de ospitalitatea si generozitatea lor proverbiale, dupa cum isi vor da seama in curand toti vizitatorii nostri. 
O diversitate culturala plina de creativitate 


Un astfel de trecut nu putea da nastere decat unui patrimoniu extrem de bogat de realizari artistice si culturale.
La modul general, se pot delimita trei regiuni principale cu traditii folclorice distincte, iar oricine calatoreste prin Romania poate admira splendide exemple ale acestora. 
Mestesugurile si bucataria populare 


Arhitectura, mestesugurile si bucataria populare din traditia romaneasca reprezinta o cultura vie cu o valoare unica.
Admirati minutiozitatea cu care sunt sculptate portile de lemn in Transilvania, minunatele bisericute din lemn, varietatea costumelor populare, diferite de la o regiune la alta, si simplitatea obiectelor de arta populara. 
Obiectelor de ceramica, covoarelor tesute la razboi, icoanelor si sculpturilor in lemn li se adauga specialitatile culinare locale si vinurile. 
Gastronomia este si ea o arta, iar romanii stiu sa foloseasca cu pricepere ciupercile si legumele, carnea de porc, de pui sau de vita, uneori pentru a realiza mancaruri condimentate cu o savoare orientala. 
Patronajul nobilimii

Familiile nobile din Romania au sprijinit intotdeauna construirea de monumente si dezvoltarea artelor. Exista numeroase castele medievale, iar unele dintre ele par a se fi desprins din paginile unor carti de povesti, cum este castelul Bran.
Altele seamana cu cele din Franta, cum ar fi Castelul Huniazilor, in timp ce stilurile renascentist si baroc au fost adaptate unei arhitecturi specific romanesti de catre conducatorul Tarii Romanesti de la sfarsitul secolului al XVII-lea, Constantin Brancoveanu. 
Arta si muzica moderna 


In secolele XIX si XX, trezirea constiintei nationale a fost insotita de o inflorire a talentului artistic.
Dramaturgul Eugen Ionesco, sculptorul Constantin Brancusi si compozitorul George Enescu sunt doar trei exemple de seama in acest sens. 
Talentul lor si cel al succesorilor lor este apreciat pe tot cuprinsul tarii in sali de concerte, opere, galerii si expozitii. Patrimoniul cultural al Romaniei este autentic atat in domeniul artei culte, cat si in cel al artei populare.

STATIUNI BALNEOCLIMATERICE

           Traditia romaneasca a curelor de sanatate a fost initiata de romani


               Pentru numeroase persoane, vacantele in statiunile de recreere constituie o placuta si luxoasa relaxare. Pentru altii, curele de ape minerale, mofetele (surse naturale de dioxid de carbon) precum si baile de noroi constituie componentele unui tratament complex al diverselor afectiuni. 
Pentru amandoua aceste tipuri de vizitatori, Romania poate fi un adevarat miracol. Preturile sunt foarte rezonabile. Va veti bucura de cele nu mai putin de 3000 de izvoare termale aflate aici. 
Tara noastra are 70 de statiuni balneoclimaterice dintre care unele au fost fondate de catre vechii romani. Astazi, pacientii vin de pe tot cuprinsul Europei pentru a primi ingrijirile unor specialisti foarte competenti in clinicile bine dotate din statiunile cele mai bune. 
In paralel cu aceste ingrijiri, ei se pot bucura de minunatele privelisti oferite de aceste locuri de vacanta. 
Nu exista miracole, dar curele de sanatate din Romania par adesea miraculoase 
Cele mai importante statiuni asigura tratarea afectiunilor reumatice, cardio-vasculare, respiratorii, precum si a numeroase tulburari ale sistemelor digestiv si nervos. 
Mai trebuie sa mentionam aici si tratarea unor probleme dermatologice si ginecologice. Toate tratamentele se desfasoara sub stricta supraveghere a Institutului oficial de medicina generala, balneologie si recuperare. 
Durata normala a unui sejur intr-o astfel de statiune este de doua sau trei saptamani. La sfarsitul acestei perioade veti primi un buletin medical complet incluzand diagnosticul dumneavoastra, rezultatele testelor precum si recomandari. 
Daca va veti simti miraculos de bine dupa acest sejur, explicatia consta in faptul ca tratamentele care v-au fost aplicate au fost facute metodic de catre specialisti foarte competenti. 

Descriere sumara a celor mai apreciate statiuni romanesti
Baile Herculane

Cea mai renumita statiune balneoclimaterica este Baile Herculane. Ea a fost construita de romani pe valea impadurita a Cernei, intr-un loc idilic. 
Aceasta statiune este deschisa tot timpul anului. Cele cincisprezece izvoare cu ape minerale si termale existente aici sunt folosite in tratarea afectiunilor reumatice, nervoase si nutritionale. 
Dotarile acestei statiuni includ sali de masaj precum si bazine acoperite si in aer liber. Hotelurile sunt moderne si confortabile. 

Baile Felix


Aceasta "Statiune a bucuriei" este cea mai mare statiune din Romania. Ea este situata in apropierea orasului Oradea, spre nord-vest, si se bucura chiar si in timpul iernii de avantajele unui "microclimat".
Namolul sapropelic folosit in tratarea afectiunilor reumatice si dermatologice 
Virtutile apelor termale, foarte bogate in oligominerale, sunt completate de virtutile namolului sapropelic. 
Tratarea afectiunilor respiratorii, unul dintre numeroasele tratamente care se efectueaza aici
Impreuna, acestea sunt folosite in tratarea artritei reumatice, a lumbagoului, precum si a afectiunilor ginecologice si nervoase. Clientela internationala aduce o remarcabila stralucire vietii din hotelurile de trei stele. 

Sovata - statiune preferata de femei

Situata la 490 de metri (1600 picioare) deasupra nivelului marii, in zona impresionantelor paduri transilvanene, Sovata are unul dintre cele mai extraordinare lacuri heliotermale, numit Ursu.
Apa acestuia nu este mai rece la adancime decat la suprafata, asa cum se intampla in cazul lacurilor obisnuite. Temperatura apei creste odata cu adancimea, astfel incat apa din adanc este mai calda decat cea de la suprafata! 
Apa lacului este sarata si impreuna cu namolul sapropelic este deosebit de eficienta in tratarea afectiunilor ginecologice, a reumatismului si a afectiunilor nervoase periferice. 
Datorita hotelurilor moderne si echipamentelor de ultima ora, precum si stimulatorului climat subalpin uscat, sejurul dumneavoastra la Sovata va fi extrem de placut.  
Alte statiuni din muntii Carpati

In munti exista numeroase statiuni. Sinaia, situata langa Brasov, este o statiune foarte cautata pentru petrecerea vacantelor. Tusnad, situat la nord de orasul Brasov, este o statiune importanta datorita apelor minerale carbonatate si gazoase precum si datorita mofetelor folosite pentru tratarea bolilor cardio-vasculare. 

Chiar si imparatul francez Napoleon al III-lea primea apa de pe valea Oltului, rau situat in Carpatii sudici. Astazi, in cele doua statiuni gemene, Calimanesti si Caciulata, sunt vindecate diferite afectiuni ale tubului digestiv si ale rinichilor. 
Aceste doua statiuni sunt dotate atat cu pavilioane balneare elegante, in stilul Belle Epoque, cat si cu centre de tratament prevazute cu echipamente de ultima ora. 
Aproape de Calimanesti si de Caciulata se afla o alta statiune mai mica, Baile Olanesti, unde se pot trata afectiuni digestive si ale rinichilor. Se mai pot trata si guta, obezitatea si diabetul, intr-un peisaj montan de o rara frumusete. 
Pe litoral, pe marile plaje de nisip ale Marii Negre, se afla statiunile Eforie Nord, Eforie Sud, Neptun si Mangalia. Aici puteti gasi numeroase atractii estivale. Cea mai importanta statiune este Eforie Nord. 
In tratamentele efectuate in toate aceste statiuni este folosit namolul sapropelic fin din lacul Techirghiol. Se trateaza afectiuni ale pielii, afectiuni reumatice, post traumatice, precum si probleme ginecologice. Puteti face si talazoterapie. Datorita faptului ca centrele de tratament sunt dotate cu incalzire centrala, statiunile raman deschise tot timpul anului. 
Nici o prezentare de ansamblu a curelor de sanatate care se pot face in Romania nu ar fi completa daca nu am mentiona terapia initiata de Dr. Ana Aslan. In cadrul acestei terapii sunt utilizate proprietatile biotrofice a doua produse: Gerovital H3 si Aslavital.
O tusa finala adaugata de ingrijirile cosmetice 

Actiunea conjugata a acestor doua produse incetineste procesul de imbatranire. Punctele forte ale acestui tratament sunt ameliorarea memoriei, imbunatatirea circulatiei sanguine la nivelul creierului si revitalizarea organelor interne. 
Puteti face acest tratament in aproape oricare statiune romaneasca, in completarea altor tratamente, la Clinica speciala Otopeni, in afara Bucurestiului, precum si in capitala la hotelul Flora. 

Cateva dintre nenumaratele fete ale Romaniei

 
              Romania ofera o gama larga de propuneri turistice de interes general sau tematice. Sugestiile de itinerarii prezentate in continuare sunt doar cateva din numeroasele posibilitati existente. Agentia de turism pe care o veti consulta va va oferi si alte variante.


harta romaniei

Manastiri din nordul Moldovei si castele medievale


Excursia de 8 zile la "Capela Sixtina a Orientului", care cuprinde unele dintre cele mai interesante locuri din Romania, incepe cu o noapte in Bucuresti, inainte de a parcurge traseul spre Piatra Neamt, pentru o degustare a vinurilor moldovenesti, provenind din podgorii cu o traditie de peste 500 de ani, si pentru a petrece apoi noaptea in acest oras.
In cea de-a treia zi veti vizita pitoreasca manastire Agapia, datand din secolul al XVII-lea, si manastirea Dragomirna; apoi veti face turul orasului Suceava, vechea capitala a Moldovei. Cazare in Suceava. 
In ziua a patra veti vizita minunatele manastiri din nordul Moldovei. Peretii exteriori ai acestora sunt acoperiti cu fresce viu colorate reprezentand in detaliu scene istorice si religioase. 
Veti vedea Manastirea Humor, unde pictorii invatau mestesug de la calugari, Voronet, supranumita "Capela Sixtina a Orientului", Sucevita, parte a unui impresionant complex cu fortificatii.

Se revine la Piatra Neamt seara. In cea de-a cincea zi veti strabate spectaculoasele Chei ale Bicazului din Carpatii Orientali, pentru a ajunge la Brasov, unde veti ramane doua nopti.
In ziua a sasea veti vizita vechile manastiri fortificate de la Prejmer si Harman si Castelul Bran, cetate de hotar datand din secolul al XIV-lea. In cea de-a saptea zi veti strabate muntii pentru a vizita Castelul Peles, costruit intre anii 1870-1880 la Sinaia, ca resedinta de vara a Regelui Carol I. 
Drumul spre Bucuresti trece prin pitoreasca Vale a Prahovei; inainte de a ajunge in centrul capitalei, va veti opri sa vizitati Muzeul Satului. Cazare in Bucuresti inainte de a lua avionul inapoi spre casa.


castelu bran

Realitati transilvanene si muntene


Debutand printr-un tur al Bucurestiului care include vizitarea Muzeului Satului, aceasta excursie include cele mai interesante atractii turistice din Transilvania legendara si din regiunea Banatului, in sud-vestul tarii.
In ziua a treia se pleaca din Bucuresti spre manastirea de la Curtea de Arges, biserica episcopala, apoi spre Targu-Jiu unde veti vizita complexul sculptural realizat de Constantin Brancusi. Cazare la Targu Jiu. 
In cea de-a patra zi veti vizita Muzeul de la Portile de Fier si ruinele podului lui Traian de la Drobeta-Turnu Severin. Se inopteaza la Timisoara, orasul in care s-a aprins flacara Revolutiei din decembrie 1989. 
De la Timisoara va veti indrepta spre orasul medieval Sibiu, trecand prin Deva si pe la castelul de basm in stil renascentist de la Hunedoara. Cazare la Sibiu. 
Cea de-a sasea zi va permite sa descoperiti fascinantul dar prea putin cunoscutul Muzeu al Tehnicii Populare din Sibiu, cu exponate de pe tot cuprinsul Romaniei. In cea de-a saptea zi va veti indrepta spre Cluj-Napoca, oprindu-va sa vizitati Cetatea de la Alba Iulia.


traseu .2.

Ziua a opta: turul orasului Cluj-Napoca, incluzand Muzeul Etnografic al Transilvaniei si Gradina Botanica. Ziua a noua este rezervata vizitarii orasului Targu Mures, respectiv a cetatii medievale si a Palatului Culturii, edificiu datand de la inceputul secolului.
In ziua a zecea va veti opri in frumoasa statiune Sovata, cu lacul sau sarat, iar apoi veti trece prin spectaculoasele Chei ale Bicazului, in drum spre Piatra Neamt. Ziua a unsprezecea incepe la Piatra Neamt si continua prin splendidul peisaj oferit de maiestuosii Munti Carpati, in drum spre statiunea montana Poiana Brasov. 
In continuare, doua zile sunt dedicate acestei zone minunate, cu vizitarea monumentelor din orasul medieval Brasov si a Castelului Bran, pana in ziua a paisprezecea, cand veti pleca inapoi spre Bucuresti. 
Dar excursia nu s-a terminat inca! Statiunea Predeal si fosta resedinta regala, Castelul Peles din Sinaia, reprezinta ultima parte a unei calatorii de neuitat. Cazare la Bucuresti inainte de a lua avionul spre casa.


traseu .1.

De la schi la sporturi acvatice, Romania va ofera toate posibilitatile

           

Activitatile in aer liber sunt practicate cu entuziasm in Romania, de multa vreme. De fapt, cuvantul "turism" inseamna pentru romani drumetii montane. Dar nu trebuie sa uitati ca Marea Neagra ofera conditii excelente pentru practicarea sporturilor acvatice. 
Incepand din luna iulie romanii se indreapta spre munti si spre litoral. Dar spatiul este atat de larg incat nu veti simti nici un pic de inghesuiala daca va veti alatura lor.


Sporturi de vara


            Nu neaparat in ordinea importantei lor, iata cateva sporturi de vara practicate in Romania! Intai, alpinismul. Majoritatea romanilor sunt pasionati de speologie. 
Mai mult de 11000 de pesteri pot fi explorate fara a fi nevoie de permisiunea autoritatilor. Majoritatea acestor pesteri se afla in muntii Apuseni.Si escalada este foarte apreciata, iar localnicii o numesc alpinism. Cel mai important centru sportiv este Busteniul (acesta este si statiune de schi). 
             Un alt sport foarte placut este ciclismul. Il puteti practica pe dealuri, mergand pe drumuri forestiere si pe potecile ciobanilor. Va trebui sa va aduceti mountain bike-ul dumneavoastra, dar senzatia de libertate pe care o veti incerca precum si splendidele peisaje pe care le veti vedea va vor rasplati din plin. 
             Drumetiile sunt un mod minunat de a vedea tara cu pretul a doar cateva ascensiuni dificile. Potecile sunt marcate iar mersul pe jos este atat de apreciat incat exista chiar si poteci marcate intre manastirile pictate ale Bucovinei.


Sporturile nautice


             

In statiunile de pe litoralul Marii Negre puteti face surfing, schi nautic si scufundari. Se poate face caiac si canoe pe rauri si lacuri. Caiacul este si modul ideal de explorare a Deltei Dunarii. Va trebui sa aveti propriul dumneavoastra echipament.


Sporturile de iarna


            Majoritatea statiunilor romanesti de schi au fost construite in acest scop in perioada anilor 1960 si 1970. Obisnuitii schiului le considera ca fiind printre cele mai atragatoare din Europa si cele mai salbatice. Mai mult, preturile sunt extrem de convenabile.


Marea Neagra

Vacante in stil mediteranean pe plaje superbe


Vremea minunata din primavara pana in toamna si intinderile imense de nisip auriu fac din statiunile de pe litoralul romanesc al Marii Negre o destinatie ideala pentru petrecerea vacantelor la mare.
Puteti gasi aici tot ceea ce va doriti: hoteluri dotate cu toate facilitatile moderne, o viata de noapte activa, o mare varietate de terenuri si sali de sport si numeroase obiective de interes turistic pe coasta, de la castele la podgorii. Acum, cand tara se indreapta spre un nou viitor, litoralul Marii Negre revine pe agenda turistica europeana. 
De la fauna si flora la sporturile nautice


In totalitatea lui, litoralul romanesc al Marii Negre se intinde pe o distanta de 245 km (153 de mile), de la fascinantele rezervatii naturale intacte ale Deltei Dunarii la numeroasele centre moderne de vacanta. In timp ce suprafata Deltei este strict protejata, zona sudica, cu o lungime de 72 km (45 de mile) a fost transformata intr-un lant de statiuni de litoral si balneoclimaterice care sa satisfaca cele mai exigente gusturi, de la cele ale copiilor la cele ale bunicilor.
Toate aceste statiuni sunt deservite de personalul angajat in serviciile locale de turism si transport din orasul Constanta. In plus, practic nu exista maree la Marea Neagra, asa ca inotul poate fi practicat in conditii de siguranta mult mai bune decat in alte parti ale lumii. 
Constanta


Avand un aeroport international, un port la mare foarte activ, trenuri rapide pentru a face legatura cu Bucurestiul (in doua ore si jumatate) si o istorie de peste 2500 de ani (poetul latin Ovidiu a trait aici in exil), Constanta este exact centrul cosmopolit de care aveti nevoie in timpul unei vacante la malul marii.

Hoteluri, magazine, monumente antice, un splendid cazino pe malul marii si muzee interesante, toate acestea fac parte din atractiile acestui oras. De aici puteti ajunge usor, cu trenul sau cu autobuzul, in oricare dintre statiunile de pe litoralul Marii Negre.
Mamaia



Principala statiune aflata la nord de Constanta este Mamaia, care se intinde pe o distanta de sapte kilometri intre o splendida plaja cu nisip incredibil de fin si un lac. Aceasta statiune este in mod special potrivita pentru familiile cu copii.
Se pot practica sporturi cum ar fi scufundarile si zborul cu parapanta din luna mai pana in octombrie. Restaurantele, barurile si cluburile de noapte va ofera distractii in fiecare seara. Pornind din Mamaia, puteti vizita cu usurinta sate tipice zonei, ruinele cetatii antice grecesti din Histria si Delta Dunarii. 

La sud de Constanta - frumuseti si zeitati



La sud de Constanta, o fasie de 50 km, acoperita cu nisip auriu, se intinde pana la granita cu Bulgaria, iar aici se afla o serie de statiuni care poarta numele unor personaje feminine celebre sau inspirate din mitologie.

Cele mai frumoase locuri la tarmul Marii Negre




Printre cele mai apreciate statiuni se numara Neptun si Olimp, initial construite ca centre de vacanta pentru imbogatitii perioadei comuniste. Acum, aici va puteti bucura de confortul unor vile de lux sau al unor hoteluri de calitate excelenta, unele dintre aflandu-se chiar pe plaja, iar altele in linistea padurii Comorova, care se intinde intre coasta si lac.

Gusturile celor mai exigenti turisti sunt satisfacute de terenurile de tenis si pentru alte sporturi, de restaurantele in aer liber, de discoteci, de baruri de noapte si de cabarete.

Vacante mai ieftine si pentru tineret


Mai la sud, statiunile Jupiter, Cap Aurora, Venus si Saturn ofera o mare varietate de hoteluri foarte accesibile, de campinguri si de camere de inchiriat, iar Costinesti este in primul rand o statiune a tineretului, asigurand cazare ieftina si distractii zgomotoase.
Mangalia este renumita pentru curele terapeutice

Colonia greceasca fortificata Callatis, construita in secolul al VI-lea i.Hr., a devenit statiunea balneara Mangalia, unde se afla un hotel specializat in astfel de tratamente. Aici, la fel ca si in statiunile Eforie Nord, Eforie Sud si Neptun, puteti profita de o mare varietate de tratamente, inclusiv de bai de namol bogate in minerale, de thalassoterapie si de faimoasa cura romaneasca cu Gerovital.
Personalul medical este specializat si foarte bine pregatit, iar clinicile si cabinetele de consultatii raman deschise pe tot parcursul anului. Deci, puteti imbina un tratament executat de profesionisti cu toate placerile unei vacante la malul marii. 
Vizite organizate in aceasta regiune


Pe langa excursiile la distanta mai mare pe care le puteti face in Delta Dunarii, in universul ei misterios, in lumea salbatica a pasarilor si a apelor, sau chiar in Bucovina, pentru a vizita legendarele manastiri pictate, sau la Bucuresti, exista multe obiective de interes turistic in imprejurimi. Printre ele se numara cateva care v-ar putea tenta sa renuntati la baile de soare zilnice. Am mentionat deja ruinele cetatii grecesti din secolul al VII-lea i.Hr., Histria.
La Adamclisi, la 62 de km spre centrul tarii, de la Constanta, se afla un monument circular impresionant, construit la sfarsitul primului secol d.Hr. pentru a comemora victoria imparatului Traian asupra dacilor. Mestesuguri locale, cum ar fi sculptura in lemn sau olaritul, infloresc in satele din apropiere. Dealurile sunt acoperite de podgoriile care produc aromatele vinuri romanesti, inclusiv faimosul Murfatlar. 

In centrele etnografice puteti admira expozitii de costume populare. Iar daca doriti sa patrundeti in sufletul primitor al spiritului romanesc, luati parte la sarbatorile locale, cu mancaruri traditionale, cu tuica, vin, muzica si dans care va vor ramane in amintire ca parte a unei vacante deosebite la malul marii.

Manastirea Tismana



 

         Mănăstirea Tismana este cel mai vechi aşezământ monahal din ţara Românească, având un rol primordial în menţinerea credinţei ortodoxe de-a lungul a peste 600 de ani.
Ea reprezintă un monument de reculegere şi închinăciune, de cinstire a credinţei noastre strămoşeşti, un edificiu de prea frumoasă artă străveche. Ea a fost şi un post de apărare al ţării în vremuri de război, de găzduire a multor personalităţi pătrunse de un înalt patriotism.
SCURT ISTORIC

    Sfânta Mănăstire Tismana este cel mai vechi aşezământ monahal din Ţara Românească – un important monument de reculegere şi închinăciune, de cinstire a credinţei noastre ortodoxe.Construită tot prin râvna cuviosului Nicodim, sora ei, Mănăstirea Vodiţa a fost distrusă puţin timp după construire, singura citadelă a ortodoxiei noastre cu o nepreţuită şi neobosită activitate rămânând, timp de peste şase veacuri, Mănăstirea Tismana. Deoarece cu Vladislav (Vlaicu) Vodă (1364-1377) începe pomelnicul mănăstirii, fratele lui Vlaicu, Radu Vodă asociat la domnie din 1372, fiind al doilea în pomelnic, istoricul Al. Ştefulescu susţinea că la începutul domniei lui Vlaicu Vodă între anii 1364-1366 s-au construit mai întâi biserici din lemn şi s-au făcut danii prin hrisov.

"Tot ceea ce se făcea danie mănăstirii Vodiţa s-a dat şi Tismanei - scria istoricul - amândouă mănăstirile fiind sub conducerea unuia şi aceluiaşi stareţ, Nicodim".
Abia după aceea a început construcţia Vodiţei din zid iar sub Radu I Vodă, zis şi Radu Negru Vodă, biserica din zid a Tismanei.
Intr-un peisaj fermecător, asemenea unui castel medieval cu bastioane la colţuri, Mănăstirea Tismana este aşezată pe vârf de stâncă, pe muntele Stârmina, înconjurată de culmi împădurite şi stâncoase, lângă gura întunecată a Peşterii Sfântului Nicodim şi de sub ale cărei ziduri ţâşneşte apa, rostogolindu-se în cascadă, cu o cădere de cca 40 m în râul Tismana.
Celebrul călător – diaconul Paul de Alep, împreună cu Patriarhul Macarie al Antiohiei au vizitat Mănăstirea Tismana în iulie 1657 şi menţionează în cartea sa, scrisă în limba arabă, „Note de călătorie”, printre altele: „…într-adevăr, ea nu mai are seamăn nici în această ţară, nici în alta, prin frumuseţea locului şi a aşezării, prin mulţimea apelor sale şi întărirea pe care o are, ajutată şi de ocrotirea zidurilor sale înconjurătoare.”

CTITORUL mănăstirii este Cuviosul Nicodim cel Sfinţit de la Tismana (1310-1406) – lui îi aparţine alegerea a arhitecturii şi a decoraţiunilor acesteia. Construcţia din zid a fost realizată cu sprijinul material al domnitorilor Basarabi: Radu Negru Voievod (1377-1383) şi fiii acestuia Dan I (1384- 1386) şi Mircea cel Bătrân (1386-1418).

 SFÂNTUL NICODIM este de neam valah din sudul Dunării, după mamă înrudindu-se cu domnitorii Basarabi şi cneazul Lazăr al Serbiei.
Din dorinţa de a-şi dedica viaţa lui Dumnezeu, la 16 ani părăseşte în ascuns casa părintească din cetatea Prilep (Macedonia) şi cu ajutorul unor călugări athoniţi ajunge la Mănăstirea Hilandaru, din Sfântul Munte Athos. Aici îşi desăvârşeşte învăţătura, deprinzând limba slavonă şi greacă şi iniţiindu-se în arta athonită: caligrafie, pictură, argintărie, arhitectură, zidărie, dogărit,etc.
În Ţara Românească, Sfântul Nicodim a venit prin chemare divină, cu misiunea de a ridica o mănăstire într-un loc ales de Dumnezeu. 
Documentele istorice menţionează mai multe mănăstiri – ctitorii ale sfântului: Vratna şi Mănăstiriţa (în Serbia), Vodiţa, Gura Motrului, Topolniţa, Vişina, Aninoasa, Tismana, (în Ţara Românească) şi Prislop (în Ţara Haţegului).
Împreună cu el, Cuviosul Nicodim aduce un grup de călugări organizaţi în viaţă de obşte şi trăitori în rugăciunea inimii: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul.
Locul de rugăciune, priveghere şi odihnă al Cuviosului, a fost în grota aflată pe stânca de lângă mănăstire.
Cuviosul Nicodim a fost solicitat să mijlocească pentru Serbia la Constantinopol, în anul 1375 ridicarea anatemei, datorată conflictului dintre aceste două Biserici din anul 1346. Patriarhul Filotei al Constantinopolului la apreciat foarte mult pe Sfântul Nicodim, i-a dăruit cârja sa, trei părticele de sfinte moaşte şi la făcut arhimandrit, Mănăstirea Tismana devenind „Marea Lavră” şi prima arhimandrie din ţară.
La Mănăstirea Tismana, Cuviosul Nicodim a întemeiat o vestită şcoală de caligrafie cu copişti de cărţi bisericeşti în diverse limbi. El însuşi în anul 1405 a caligrafiat şi miniat un Tetravanghel pe pergament pe care la ferecat cu coperte de argint aurit, măiestrit lucrate, o capodoperă a epocii. Este cea mai veche carte datată din Ţara Românească cu cea mai veche ferecătură şi se află la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti.
Cuviosul Nicodim s-a mutat la cele veşnice la 26 decembrie 1406 şi a fost îngropat în mormântul din pridvorul bisericii, pe care şi l-a săpat dinainte. Acum o candelă neadormită veghează acest loc unde i s-au odihnit sfintele moaşte.

BISERICA Mănăstirii Tismana a fost sfinţită la 15 august 1378 cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, fapt întărit documentar de hrisovul Voievodului Dan I din 1385, octombrie 3, care se păstrează şi astăzi.
Ea este construită în stil bizantin, plan triconc, cu ziduri de piatră foarte groase, cu trei turle pe naos, pronaos şi pridvor şi este susţinută de contraforţi şi de pridvorul ce înconjoară pronaosul şi o parte din naos.
De-a lungul timpurilor, datorită deselor prigoane ale păgânilor asupra ţării noastre, Mănăstirea Tismana a suferit mai multe distrugeri şi transformări, multe refaceri şi donaţii din partea voievozilor Basarabi şi a unor boieri înstăriţi, mănăstirea fiind ctitorie voievodală şi un puternic loc strategic. În 1520 voievodul Neagoe Basarab a acoperit biserica cu plumb; în 1541 domnitorul Radu Paisie a făcut chenarele şi uşile bisericii mari; Matei Basarab a făcut biserica mică a spitalului mănăstiresc (1650), clopotniţa şi a dăruit un clopot mare; marele ban al Craiovei Cornea Brăiloiu a refăcut chiliile şi casele egumeneşti, de asemenea a făcut mari donaţii mănăstirii; Jupâneasa Stanca Glogoveanu a refăcut pictura (1733 şi 1766) şi uşile bisericii (1782). Importante danii şi obiecte de cult a făcut Constantin Brâncoveanu.

PICTURA. La început Biserica a fost zugrăvită într-o singură culoare, în ocru, cu figuri geometrice şi florale. Prima pictură iconografică a fost executată abia în secolul al XVI-lea (1564) de pictorul Dobromir din Târgovişte. Această pictură în culori vegetale se află şi astăzi pe pereţii din pronaos fiind cea mai veche pictură bizantină ce se păstrează în Ţara Românească.
În anul 1732 se reface pictura din Naos şi Sfântul Altar cu ajutorul material al Doamnei Stanca Glogoveanu, în Pronaos fresca din 1564 nu a fost distrusă, ci peste ea a fost aplicată o nouă frescă datată 1766 pictor fiind Dimitrie Diaconu.
În 1955, în cadrul lucrărilor de restaurare a Mănăstirii conduse de G. Russu s-a trecut la extracţia frescei din 1766 din Pronaos – caz unic în Europa. Fresca extrasă a fost încorporată în pereţii muzeului Mănăstirii şi pe coridoarele chiliilor. Totodată s-a restaurat şi conservat prima pictură, din 1564, care a fost lucrată după toate canoanele artei bisericeşti, cu deosebit talent şi evlavie. La realizarea celor nouă registre ale Sinaxarului s-a folosit un roşu oriental – culoare specifică doar Mănăstirii Tismana.
O ultimă pictură a Bisericii s-a făcut în Pridvor care a fost reconstruit în 1983, după planul Sfântului Nicodim şi pictat în 1994 de pictorul Grigore Popescu din Câmpulung Muscel. Este pictură bizantină, cu desen corect şi armonie discretă a tonurilor cromatice, cu prezentare iconografică unică. Aici, pentru prima dată sunt pictaţi toţi sfinţii daco-români descoperiţi şi canonizaţi în ultimii ani ai secolului al XX-lea, alături de toţi sfinţii români ce se prăznuiau.

TEZAURUL Mănăstirii Tismana a fost deosebit de mare, dar stricăciunile aduse mănăstirii de veacuri a făcut să se piardă. O parte din obiectele de valoare păstrate se găsesc la Muzeul de Artă a României. Muzeul Mănăstirii are o bogată colecţie de picturi murale (provenite din Pronaos, pictura din 1766), icoane vechi pe lemn, obiecte de cult, cărţi vechi, veşminte, uşile vechi ale bisericii (1782) şi altele.
În Biserică se găseşte o raclă de argint, executată de artistul plastic Gheorghe Stoica din Bucureşti în 1980, care conţine trei părticele de Sfinte Moaşte: de la Sfântul Nicodim degetul arătător de la mâna dreaptă şi crucea de plumb ce o purta la gât, de la Sfântul Ignatie Teoforul şi Sfântul Ioan Gură de Aur.
Biserica Mănăstirii Tismana îşi etalează statutul de „monument de artă” prin tot ceea ce reprezintă şi există în ea: catapeteasma din stejar executată în 1766 în stil post-brâncovenesc cu ornamente florale, suflată în aur, cu icoanele împărăteşti (1844); iconostasul mic sculptat în lemn de tei, aurit, executat de Ghenadie monahul (1741-1742); stranele (tetrapoadele) sculptate de călugări în anul 1731 şi 1735; policandrul mare din alamă lustruită secolul al XIX-lea; toaca metalică de forma vulturului bicefal – stema domnitorilor Basarabi, deosebit de valoroasă, şi altele.
Poetul George Coşbuc a dăruit pentru Paraclisul ctitorit de Matei Basarab două vitralii din 1916, deosebit de frumoase, în memoria fiului său Alexandru, iar G. Sfetea, un alt vitraliu pentru mama lui Maria, aflate acum în Muzeul Mănăstirii.
Mănăstirea Tismana a fost transformată în chinovie de maici în anul 1949, care duc viaţă de obşte, împletind munca cu rugăciunea. Slujbele se săvârşesc după tipicul tradiţional. Sfânta Liturghie în fiecare zi, Vecernia seara şi Miezonoptica şi Utrenia la miezul nopţii; Cântările se fac pe muzică psaltică conform tipicului monahal.
În prezent, Mănăstirea are 60 de vieţuitoare, dintre care cinci stau în schiturile mănăstirii, stareţă de peste 40 de ani este Stavrofora Ierusalima Gligor sub a cărei păstorire Mănăstirea Tismana a cunoscut multe şi importante înnoiri.
Pe muntele Cioclovina, la N-V de Mănăstirea Tismana se află două schituri: Cioclovina de Jos, amintit documentar în anul 1660, iar în anul 1715 conform pisaniei a fost refăcut de egumenul Nicodim, având hramul „Sfinţii Voievozi”, şi Cioclovina de Sus, ridicat de acelaşi egumen în anul 1714, pe vârful muntelui având hramul „Schimbarea la Faţă”. Bisericuţa Schitului Cioclovina de Sus a fost pictată în anul 1999 de pictorul Grigore Popescu. A fost sfinţită de IPS Teofan, Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolitul Olteniei în vara anului 2005.
Mănăstirea Tismana a fost şi rămâne cea mai veche vatră de cultură, un uriaş muzeu al trecutului, un sanctuar pentru marile arderi umane ale prezentului şi o fereastră deschisă spre aspiraţiile viitorului.  

   

Mănăstirea Curtea de Argeş

            Mănăstirea Curtea de Argeş este o mănăstire din România situată în oraşul Curtea de Argeş. Ansamblul cuprinde biserica episcopală, unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectură din Ţara Românească.

Istoric

Mănăstirea a fost construită de Neagoe Basarab (1512 - 1517) pe locul vechii mitropolii (1359). Pictura interioară, realizată de zugravul Dobromir, a fost terminată în anul 1526, în timpul domniei lui Radu de la Afumaţi. Ea este păstrată fragmentar în Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti. Reparată de câteva ori, biserica a fost restaurată (1875 - 1886) de arhitectul francez André Lecomte du Nouy, discipol al lui Eugene Viollet-Le-Duc, care i-a adus şi unele modificări care au diminuat valoarea istorică a monumentului. Construită din piatră făţuită şi profilată, biserica are un plan triconc, inspirat din planimetria bisericii Vodica II, reluat şi în alte construcţii (mitropolia din Bucureşti, biserica fostei mănăstiri Cotroceni, manastirea Tismana etc.).
Printre cele mai vechi aşezări de care vorbeşte istoria noastră se numără şi Curtea de Argeş cu împrejurimile ei. În veacul al XIII-lea, înalta cetate a Poenarilor, cu fortificaţiile sale de piatră şi puţul care o lega direct cu albia râului de jos, făcuse să ajungă, până departe, faima acestor locuri; iar pe la jumătatea secolului următor, curtea Basarabilor şi biserica "Sfântul Nicolae Domnesc" răsfrâng această faimă asupra întregii aşezări adunată cu timpul în preajma lor: Curtea de Argeş de mai târziu.
       După documente şi inscripţii, ca şi din mărturiile săpăturilor arheologice, istoria acestui străvechi ţinut voievodal, chiar dacă nu consemnează data precisă când s-au grupat aici întâiele centre locuite, face însă dovada că: aceste centre s-au dezvoltat îndeajuns de repede, pentru ca, pe la jumătatea veacului al XIV-lea, să ateste deopotrivă cu existenţa unui scaun Domnesc, şi pe aceea a unei însemnate organizări bisericeşti. Astfel asociate, puterea statală şi cea religioasă împodobesc valea Argeşului cu fapte de arme şi locaşuri de închinare, care-i păstrează intactă funcţia ei spirituală, chiar atunci când capitala se muta la Târgovişte.
Dintre monumentele care au fost făurite de-a lungul veacurilor, din câte au împodobit Argeşul voievodal, de bună seamă că biserica înălţată de Neagoe Basarab (1512-1521) este cea mai valoroasă construcţie de artă şi arhitectură bisericească.
        Începută în 1514 din vrerea lui Neagoe Basarab de a crea un monument fără seamăn de frumos lucrările ei s-au încheiat trei ani mai târziu, aşa încât la 7 ianuarie 1517, ctitorul putea chiar să vorbească de "mănăstirea domniei mele de la Argeş", şi să-i hărăzească "vama ce este la Ocna Mică de la Târgovişte..". Ascultând nu numai legenda, ci şi unele ştiri istorice, se pare că din lipsă de bani, cu toată jertfirea podoabelor Doamnei sale, dar mai ales din lipsă de zile, zugrăvirea bisericii n-a putut fi isprăvită înainte de trecerea întru cele veşnice a lui Neagoe Basarab.
Aşadar, ginerele voievodului, Radu de la Afumaţi (1522-1529), odată urcat pe scaun, a consfinţit continuarea decorării aşezământului, prin pisania din 10 septembrie 1526, care menţionează şi numele lui Dobromir zugravul.
         După toate izvoadele, Neagoe Basarab a clădit biserica sa pe fundaţiile unui locaş mai vechi, care nu fusese altul decât sediul primei Mitropolii a Ţării Româneşti. Pe aceasta, Neagoe găsind-o "dărâmată şi neîntărită .. a zidit-o şi înălţat-o din temelii", fapt pe care un cronicar al înfăptuirilor marelui voievod, Gavriil Protul, îl întăreşte. În această formă, biserica Mănăstirii Curtea de Argeş cunoscută din 1793 sub denumirea de "Biserica Episcopală", când a devenit reşedinţa Episcopiei Argeşului, rămâne, pentru arhitectura veacului al XVI-lea, dacă nu monumentul cel mai de seamă, una dintre cele mai reprezentative construcţii al sale.
Ca atare o pomenesc documentele şi o amintesc toţi călătorii străini, care şi-au aflat adăpost în chiliile ei. Unii dintre ei, ca Paul de Alep, în 1654, considera vechea aşezare a lui Neagoe drept "una din minunile lumii". Aceleaşi cuvinte de înaltă preţuire le notează, în 1794, şi englezul Robert Ainslie şi - mai târziu - pictorii Bouquet şi Lancelot, ale căror însemnări de călătorii şi stampe au făcut să circule şi în afara graniţelor ţării faima mănăstirii lui Neagoe Basarab.
După unele refaceri parţiale şi întregiri în timp ale ansamblului sau, vătămată şi de un puternic incendiu, Biserica Episcopală Curtea de Argeş a fost refăcută - astfel după cum se vede astăzi - de arhitectul francez Andre Lecomte du Nouy şi de arhitectul român Nicolae Gabrielescu, inspectorul lucrărilor de restaurare, în a doua jumătate a secolului trecut. A fost isprăvită în anul 1885 şi sfiinţită la 12 octombrie 1886.

Descriere
Aşa cum se înfăţişează în prezent, biserica este alcătuită dintr-un pronaos supralărgit, contopit organic cu construcţia propriu-zisă, ai cărui 12 stâlpi interiori susţin o turlă pe mijloc şi două turnuleţe laterale care încununează colţurile vestice ale pronaosului. Pronaosul este evidenţiat în acest fel deoarece îndeplinea şi funcţia de necropolă. Aceste turle mici dau impresia prin podoaba lor exterioară, caracterizată de răsucirea porţiunilor de zidărie, că stau să cadă unul asupra celuilalt şi că se înşurubează în tăriile cerului. Restul bisericii şi altarul - cu abside care îi împlinesc forma de cruce - susţin de asemenea o turlă înaltă, a cărei îmbinare cu ansamblu se face prin bolţi, dând un tot arhitectonic de o zvelteţe inegalabilă
În faţa intrării se află un agheasmatar deschis, a cărui cupolă cu arcuri dantelate se sprijină de patru coloane, lucrate în marmură de felurite tonuri şi împodobite cu desene (1516-1517). Precum întreaga biserică, şi acesta reprezintă o admirabilă operă de artă. Văzut dinspre apus, agheasmatarul cu invelitoarea de plumb şi crucea aurită se proiectează pe cele 12 trepte care urcă spre intrarea în sfântul locaş şi pe rama care o îmbracă, asemeni unui portal aplicat. La restaurare, motivele utilizate şi modul de cizelare au urmărit să redea, cât mai apropiat de original, vechea decoraţie a construcţiei lui Neagoe Basarab, decoraţie în care elementele din afară fuseseră armonizate de arta meşterilor locali, într-un stil propriu. Iar cât priveşte acestă artă, chiar dacă au lucrat alături de meşteri străini, privitorului de azi îi apare clar faptul că localnicii au izbutit nu numai să egaleze, ci adesea să-şi impună propria lor personalitate, realizând armonii decorative dintre cele mai originale.
         În ansamblu biserica este aşezată pe o puternică temelie: un vast pavaj orizontal din blocuri de piatră, mai larg decât suprafaţa de bază a bisericii, marginile lui terminându-se cu un fel de împrejmuire din floroni (în acest caz crini) sculptaţi din piatră. Pereţii exteriori sunt împărţiţi în două zone suprapuse demarcate printr-un brâu, împletit în suviţe. Faţadele sunt decorate în relief plat cu motive caucaziene şi islamice. În partea de jos se află o suită de panouri dreptunghiulare, în care sunt fixate ferestrele. Acestea sunt înrămate în chenare cu ornamentaţii dintre cele mai felurite care, ca şi cele ale portalului de la intrare, amintesc întretăierea geometrică de la Mănăstirea Dealu.
În registrul de sus, de asemenea, se află o suită de panouri semicirculare în partea superioară, în centrul cărora sunt fixate plăci decorative şi discuri în rozetă, iar ca nişte paftale domneşti, la întretăierea arcurilor, se află alte discuri mai mici, deopotrivă de fin realizate. Pe ele sunt aşezaţi porumbei, care parcă stau gata de zbor. Fiecare poartă în cioc un clopoţel. La adierea vântului, aceşti clopoţei sunau lin, asemenea unor suave glasuri tainice.
Deasupra, depăşind bordurile scurte ale acoperişului aşezate pe mai multe rânduri paralele de cizeluri, construcţia bisericii creşte într-o suită de volume şi suprafeţe, pe care se înalţă cele patru turle; de o rară bogăţie ornamentală, ele adună în jurul ferestrelor, asemenea unor dantele în relief, aceleaşi modele prin care (ca, de altfel şi în restul decoraţiei acestui monument) se străvad, armonizate specific de meşterii băştinaşi, o seamă de elemente de artă arabă şi georgiană. Acoperişul turlelor, bogat împodobit, pare ieşit din mâna unor aurari, iar lanţurile care susţin crucile sunt aidoma unor mari bijuterii lucind în soare.
În interior, pe lângă zugrăveală executată în ulei de pictorii francezi F. Nicolle, Ch. Renouard şi de românul N. Constantinescu din Curtea de Argeş, pe lângă panourile votive, mormintele ctitorilor şi tâmplă făcută din marmură, bronz aurit şi onix, pe lângă icoanele ei lucrate în mozaic, atrage atenţia, ca o excepţională realizare sculpturală, grupul celor 12 coloane, original ornamentate floral, reprezentând pe cei 12 Sfinţi Apostoli; aceste coloane dau cu adevărat o impresie de viu şi mers aievea. Din ancadramentul lor central - ţinând loc de despărţire între partea de la intrare şi sanctuarul bisericii -, interiorul acesteia, discret înveşmântat în zugrăveala pictorilor aici amintiţi, apără într-o calmă maiestate, ca un adânc îndemn la reculegere. În pronaos se află mai multe morminte acoperite cu lespezi de piatră, cea mai valoroasă din punct de vedere artistic fiind cea a lui Radu de la Afumaţi (1529), care îl înfăţişează pe viteazul domnitor călare şi cu sceptrul în mână.
Vechea tâmplă din sec. al XVII-lea, de o reală originalitate ornamentală şi iconografică - adăpostită temporar în biserica de sat din Valea Danului - se află acum în Colecţia de obiecte de artă bisericească din Mănăstirea Curtea de Argeş. Această catapeteasmă a fost împreună cu câteva icoane datată stilistic în timpul domnului Şerban Cantacuzino (1678-1688), care în 1682, precum spune una din pisaniile de pe peretele vestic al bisericii, a reparat sfântul locaş
De asemenea, în imediata vecinătate a mănăstirii, susura neîntrerupt izvorul basmului, pe care localnicii îl numesc "Fântâna lui Manole". Această denumire poartă peste timpuri povestea meşterului, care, neputând coborî de pe biserică după isprăvirea ei, - luându-i-se scările -, şi-ar fi făcut aripi din şindrilă şi, ca un alt Icar, a sărit de pe acoperişul sfântului locaş, la temelia căruia se spune că-şi zidise propria soţie. În locul în care s-ar fi prăbuşit sufletul său s-a preschimbat într-un izvor.
       De la "Fântâna lui Manole" se vede, spre apus, fosta bolniţă a mănăstirii: monument istoric, despre care un document existent scrie că "se găsea alături de biserica lui Neagoe Basarab încă din 1524".


Legenda

         În apropierea bisericii se află fântâna meşterului Manole, constructorul legendar al ctitoriei lui Neagoe Basarab, eroul mai multor balade populare.
       Balada Monastirea Argeşului spune că meşterul Manole şi-a zidit în zidurile acestei magnifice mănăstiri soţia deoarece tot cea ce era construit în timpul zilei se dărâma noaptea. Tot legenda ne dă o explicaţie şi pentru fântâna meşterului Manole când domnitorul a văzut această măreaţă construcţie i-a întrebat pe cei zece meşteri dacă mai pot construi o mănăstire mai frumoasă decât aceasta. Aceştia au răspun afirmativ, iar domnitorul, pentru a împiedica posibila construcţie a unei mânăstiri mai frumoase, a poruncit ca schelele pe care erau urcaţi meşteri să fie dărâmate şi astfel cei zece "meşteri mari, calfe şi zidari" au rămas blocaţi pe acoperiş. Ei şi-au făcut aripi din şindrile şi s-au aruncat de pe acoperişul mănăstirii sperând să ajungă jos nevătămaţi, dar toţi au murit. În locul unde s-a prăbuşit meşterul Manole a apărut un izvor, fântâna meşterului Manole.

Barajul Vidraru-Judetu Arges


Barajul Vidraru

      In lacul de acumulare Vidraru este captata apa raurilor Doamnei, Cernat, Valsan si Topolog. Are o lungime de 18 km si se intinde pe o suprafata de 870 ha, are 43 de km de canale si galerii. Volumul la nivel normal este de 469 milioane metri cubi de apa. Centrala electrica este amplasata in subteran, in masivul Cetatuia, la 104 m adancime si dispune de instalatii speciale si climatizare. Sala masinilor functioneaza intr-o caverna de 75 m lungime, 16 m latime si 34 m intaltime.
       Pentru realizarea complexului hidroenergetic s-au sapat 580000 de metri cubi de pamant si roca, s-au turnat 820000 de metri cubi de beton si s-a montat echipament mecanic si electric in greutate de 6300 de tone.

 

        De pe creasta barajului se observa spre nord varfurile muntilor Fagaras. Inaltimea zidului de beton armat care a fost construit in calea apelor este de 165 metri. Pentru constructia zidului ce a blocat apele s-au folosit 500000 de metri cubi de beton. Capacitatea uzinei electrice este de 220 megawati.Din capatul barajului, spre stanga se desprinde un viaduct pe deasupra lacului de acumulare, urmat de un tunel prin care trece drumul spre depresiunea Cumpana. Pentru accesul la acest baraj s-a creat o sosea pe malul estic al lacului de acumulare care urca pana la lacul Balea. 
        Langa baraj se inalta un turn plecat cu mozaic verde inconjurat de o scara pe care se poate urca pe platforma ''Belvedere".
       O alta platforma, construita pe muntele Pleasa este dominata de statuia ce-l infatiseaza pe legendarul Prometeu, care tine in mana focul. Acesasta opera de arta este simbol al electricitatii.           Ea a fost realizata de sculptorul Constantin Popovici.
        Situata la 300 de metri de barajul Vidraru, "Casa Argeseana" este o unitate de alimentatie publica adapostita de o cladire construita in stilul arhitecturii locale. De aici , poteca poarta pasii turistilor catre debarcader, de unde, cu un vaporas, se organizeaza curse de agrement pana la cabana Cumpana. 
       Urmand soseaua spre cele mai inalte culmi ale muntilor Fagaras este intalnita cabana ,,Valea cu Pesti", loc

Barajul Vidraru-Romania

Barajul Vidraru