Se afișează postările cu eticheta marea neagra. Afișați toate postările
Datorită poziţiei geografice şi diversităţii condiţiilor naturale, în România există o faună bogată şi variată, care cuprinde atât elemente locale vechi cât şi elemente relativ tinere. Fauna terestră
În România sunt următoarele complexe faunistice:
• Complexul alpin, care constituie domeniul caprei negre, al vulturului bărbos, al cintezei alpine şi scatiului. Dintre reptile ajung până aici vipera comună şi şopârla de munte.
• Complexul pădurilor, cu o faună bogată şi variată, în care apar: cerbi, urşi, râşi, jderi, veveriţe, şoareci de pădure, pajura, vulturul pleşuv, ciuful de pădure, huhurezul, uliul, ciocănitoarea pestriţă, piţigoiul, cinteza, gaiţa, cucul, dumbrăveanca, porumbelul şi sitarul. Mai apar şi specii apte să trăiască în diferite condiţii geografice ca: mistreţi, căprioare, iepuri, lupi, viezuri, dihori, nevăstuici şi arici. Dintre reptile, cea mai largă răspândire o au: şarpele de alun şi năpârca. În pădurile de câmpie trăiesc coţofene, stăncuţe, ciori, granguri, botgroşi, privighetori, dumbrăvence, pupeze, sitari, becaţine, şoimul dunărean şi viesparul.
• Complexul de stepă are o faună alcătuită mai ales din rozătoare, dintre care cel mai reprezentativ este popândăul. Mai apar: hârciogul, şoarecii de câmp şi căţeii-pământului. Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea, viezurele, dihorul de stepă, dihorul pătat. Dintre păsări se întâlnesc: ciocârlia de câmp, ciocârlia mare, prepeliţa, graurul, dumbrăveanca etc. Dintre reptile apar: şerpi, şopârle, broaşte ţestoase. Este de remarcat prezenţa unor insecte caracteristice, cum este călugăriţa.
Fauna acvatică se repartizează în următoarele complexe faunistice:
• Complexul lacurilor alpine, în general cu o faună săracă, datorită condiţilor şi caracterizată prin prezenţa salmonidelor.
• Complexul lacurilor montane (situate sub limita superioară a pădurilor), caracterizat prin prezenţa păstrăvului, a ochianei şi a boişteanului.
• Complexul lacurilor litorale caracterizat printr-o faună amestecată şi foarte variată, formată din animale de apă dulce, marine şi relicte sarmatice. La limita dintre apele dulci şi cele uşor salmastre trăiesc scoici, raci, melcişori.
• Complexul luncilor şi al deltei are o faună bogată şi variată, alcătuită în primul rând din specii al căror mod de viaţă este amfibiu. Pe malurile râurilor trăiesc vidre şi nurci. Dintre animalele mai mari sunt prezente: vulpea, lupul, mistreţul şi iepurele. Nu lipsesc reptilele, dintre care mai caracteristice sunt: broasca ţestoasă de baltă, şarpele de apă şi batracienii: broasca de lac, tritonii, buhaiul de baltă. Păsările de baltă sunt numeroase şi variate în special în Lunca şi Delta Dunării: pelicanul comun, pelicanul creţ, călifarul alb, călifarul roşu, lebăda mută, lebăda cântătoare, lişiţa, raţa sălbatică mare, gârliţa, stârcul, lopătarul, stârcul alb, ţigănuşul, găinuşa, piţigoiul de stuf, privighetoarea de stuf etc. Dintre păsările răpitoare sunt prezente: vulturul pescar, vulturul codalb, uliul de baltă.
• Râuri. În funcţie de particularităţile regimului hidrologic al diferitelor sectoare, se disting următoarele etaje de faună:
a) în porţiunile de munte fauna păstrăvului, a lipanului şi a moioagei b) în cursul mijlociu al râurilor fauna scobarului şi a cleanului c) în cursul inferior fauna mrenei, care cuprinde: somnul, cleanul, scobarul, şi fauna bibanului, care cuprinde: babuşca, obletele, crapul, ştiuca d) în şenalul Dunării şi în porţiunea inferioară a râurilor de şes fauna crapului, care cuprinde un foarte mare număr de specii, printre care peşti marini migratori (nisetrul, păstruga, morunul, scrumbia de Dunăre), cega, peşti care se retrag periodic în bălţi (văduviţa, somnul, crapul, şalăul, plătica, ştiuca) şi peşti care trăiesc de obicei în bălţile Dunării (zvârluga, bibanul-soare, carasul, roşioara).
• Marea Neagră are o faună formată din numeroase specii de nevertebrate, peşti şi mamifere marine (delfinul). Dintre nevertebrate se întâlnesc unele gasteropode, celenterate, unele moluşte, protozoare, ş.a. Dintre peşti se întâlnesc hamsii, heringi, scrumbii albastre, câini-de-mare, sturioni şi pălămide.
Apele curgătoare
Cea mai mare parte a apelor curgătoare de pe teritoriul României izvorăsc din Carpaţi şi aparţin bazinului Dunării (excepţie fac unele râuri din Dobrogea). Datorită configuaţiei reliefului, reţeaua apelor curgătoare este dispusă radiar. Apele curgătoare principale care izvorăsc din Carpaţi au un profil longitudinal caracterizat prin pante mari în regiunea muntoasă, mai line în regiunea dealurilor şi piemonturilor şi foarte line în regiunea de câmpie.
Principalele bazine hidrografice de pe teritoriul României sunt: al Dunării şi al Mării Negre. Râurile din vestul României Vişeul, Iza, Someşul, Crasna, Crişurile, Mureşul, Bega se varsă prin intermediul Tisei în Dunăre, iar Timişul, Caraşul, Nera, Cerna, direct în Dunăre. Jiul, Oltul, Vedea, Argeşul, Ialomiţa, Siretul, Prutul sunt tributare Dunării. Din bazinul Mării Negre fac parte Casimcea, Taiţa, Teliţa.
Lacurile
În România sunt circa 2300 de lacuri (plus circa 1150 de iazuri) care ocupă o suprafaţă totală de aproape 2620 km², adică 1,1% din teritoriul României. Caracteristică este însă predominarea lacurilor cu suprafeţe sub 1 km² (90% din numărul total al lacurilor). Cele mai mari lacuri sunt răspândite pe litoralul Mării Negre şi în Lunca Dunării iar cele mai mici (sub 0,5 km²) în regiunile montane.
După raportul dintre evaporabilitate şi cantitatea precipitaţiilor atmosferice, lacurile din România se împart în două mari categorii:
Lacurile zonei cu umiditate deficitară, sunt repartizate geografic astfel:
Lacurile din Dobrogea, situate în lungul zonei litorale maritime şi de-a lungul văii Dunării. În sudul Deltei Dunării se întinde complexul lagunar Razelm, format din două grupe: nordică (a lacurilor cu apă dulce) şi sudică (a lacurilor sărate).
Lacurile din Podişul Moldovei, în majoritatea lor artificiale (iazuri), iar în cazuri izolate formate datorită alunecărilor de terenuri şi conurilor de dejecţie laterale, au adâncime mică (2-3 m); majoritatea sunt lacuri de apă dulce, dar în Câmpia Jijiei ele au o mineralizare destul de ridicată.
Lacurile din Podişul Transilvaniei, legate, ca geneză, de masivele saline din zona diapiră (lacurile Ursu, Negru etc). Unele din ele s-au format prin prăbuşirea vechilor saline (lacul Avram Iancu, Sic etc)
Lacurile din Câmpia Română formate în majoritatea lor datorită fenomenelor de sufoziune din depozitele de loess (Ianca, Plopul, Colentina etc) Lacurile de luncă, răspândite de-a lungul luncilor râurilor mai importante, având un regim hidrologic strâns legat de cel al râurilor (Potelu, Rastu, Suhaia etc)
Lacurile zonei cu umiditate excedentară, sunt repartizate geografic astfel:
Lacurile din Carpaţii Orientali, lacuri de baraj (Lacul Roşu), vulcanice (Sf. Ana), glaciare (Lala, Buhăescu, Iezer etc.)
Lacurile din Carpaţii Meridional, lacuri glaciare (Zănoaga, Bucura, Capra, Bâlea, Gâlcescu etc), care constituie, în majoritatea lor, obârşii ale râurilor.
Marea Neagră
Marea Neagră formează graniţa României pe o distanţă de 245 km. La data de 3 februarie 2009, Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga decis că României îi revin în plus 9.700 kilometri pătraţi din teritoriul Mării Neagre, extinzând astfel cu 20% jurisdicţia României asupra Mării Negre. Zona s-a aflat în litigiu cu ţara vecină, Ucraina, pentru 42 de ani. În zona respectivă se află zăcăminte estimate la 70 miliarde metri cubi de gaze, respectiv 12 milioane tone de ţiţei.
Vacante in stil mediteranean pe plaje superbe
Vremea minunata din primavara pana in toamna si intinderile imense de nisip auriu fac din statiunile de pe litoralul romanesc al Marii Negre o destinatie ideala pentru petrecerea vacantelor la mare.
Puteti gasi aici tot ceea ce va doriti: hoteluri dotate cu toate facilitatile moderne, o viata de noapte activa, o mare varietate de terenuri si sali de sport si numeroase obiective de interes turistic pe coasta, de la castele la podgorii. Acum, cand tara se indreapta spre un nou viitor, litoralul Marii Negre revine pe agenda turistica europeana.
De la fauna si flora la sporturile nautice
In totalitatea lui, litoralul romanesc al Marii Negre se intinde pe o distanta de 245 km (153 de mile), de la fascinantele rezervatii naturale intacte ale Deltei Dunarii la numeroasele centre moderne de vacanta. In timp ce suprafata Deltei este strict protejata, zona sudica, cu o lungime de 72 km (45 de mile) a fost transformata intr-un lant de statiuni de litoral si balneoclimaterice care sa satisfaca cele mai exigente gusturi, de la cele ale copiilor la cele ale bunicilor.
Toate aceste statiuni sunt deservite de personalul angajat in serviciile locale de turism si transport din orasul Constanta. In plus, practic nu exista maree la Marea Neagra, asa ca inotul poate fi practicat in conditii de siguranta mult mai bune decat in alte parti ale lumii.
Constanta
Avand un aeroport international, un port la mare foarte activ, trenuri rapide pentru a face legatura cu Bucurestiul (in doua ore si jumatate) si o istorie de peste 2500 de ani (poetul latin Ovidiu a trait aici in exil), Constanta este exact centrul cosmopolit de care aveti nevoie in timpul unei vacante la malul marii.
Hoteluri, magazine, monumente antice, un splendid cazino pe malul marii si muzee interesante, toate acestea fac parte din atractiile acestui oras. De aici puteti ajunge usor, cu trenul sau cu autobuzul, in oricare dintre statiunile de pe litoralul Marii Negre.
Mamaia
Principala statiune aflata la nord de Constanta este Mamaia, care se intinde pe o distanta de sapte kilometri intre o splendida plaja cu nisip incredibil de fin si un lac. Aceasta statiune este in mod special potrivita pentru familiile cu copii.
Se pot practica sporturi cum ar fi scufundarile si zborul cu parapanta din luna mai pana in octombrie. Restaurantele, barurile si cluburile de noapte va ofera distractii in fiecare seara. Pornind din Mamaia, puteti vizita cu usurinta sate tipice zonei, ruinele cetatii antice grecesti din Histria si Delta Dunarii.
La sud de Constanta - frumuseti si zeitati
La sud de Constanta, o fasie de 50 km, acoperita cu nisip auriu, se intinde pana la granita cu Bulgaria, iar aici se afla o serie de statiuni care poarta numele unor personaje feminine celebre sau inspirate din mitologie.
Cele mai frumoase locuri la tarmul Marii Negre
Printre cele mai apreciate statiuni se numara Neptun si Olimp, initial construite ca centre de vacanta pentru imbogatitii perioadei comuniste. Acum, aici va puteti bucura de confortul unor vile de lux sau al unor hoteluri de calitate excelenta, unele dintre aflandu-se chiar pe plaja, iar altele in linistea padurii Comorova, care se intinde intre coasta si lac.
Gusturile celor mai exigenti turisti sunt satisfacute de terenurile de tenis si pentru alte sporturi, de restaurantele in aer liber, de discoteci, de baruri de noapte si de cabarete.
Vacante mai ieftine si pentru tineret
Mai la sud, statiunile Jupiter, Cap Aurora, Venus si Saturn ofera o mare varietate de hoteluri foarte accesibile, de campinguri si de camere de inchiriat, iar Costinesti este in primul rand o statiune a tineretului, asigurand cazare ieftina si distractii zgomotoase.
Mangalia este renumita pentru curele terapeutice
Colonia greceasca fortificata Callatis, construita in secolul al VI-lea i.Hr., a devenit statiunea balneara Mangalia, unde se afla un hotel specializat in astfel de tratamente. Aici, la fel ca si in statiunile Eforie Nord, Eforie Sud si Neptun, puteti profita de o mare varietate de tratamente, inclusiv de bai de namol bogate in minerale, de thalassoterapie si de faimoasa cura romaneasca cu Gerovital.
Personalul medical este specializat si foarte bine pregatit, iar clinicile si cabinetele de consultatii raman deschise pe tot parcursul anului. Deci, puteti imbina un tratament executat de profesionisti cu toate placerile unei vacante la malul marii.
Vizite organizate in aceasta regiune
Pe langa excursiile la distanta mai mare pe care le puteti face in Delta Dunarii, in universul ei misterios, in lumea salbatica a pasarilor si a apelor, sau chiar in Bucovina, pentru a vizita legendarele manastiri pictate, sau la Bucuresti, exista multe obiective de interes turistic in imprejurimi. Printre ele se numara cateva care v-ar putea tenta sa renuntati la baile de soare zilnice. Am mentionat deja ruinele cetatii grecesti din secolul al VII-lea i.Hr., Histria.
La Adamclisi, la 62 de km spre centrul tarii, de la Constanta, se afla un monument circular impresionant, construit la sfarsitul primului secol d.Hr. pentru a comemora victoria imparatului Traian asupra dacilor. Mestesuguri locale, cum ar fi sculptura in lemn sau olaritul, infloresc in satele din apropiere. Dealurile sunt acoperite de podgoriile care produc aromatele vinuri romanesti, inclusiv faimosul Murfatlar.
In centrele etnografice puteti admira expozitii de costume populare. Iar daca doriti sa patrundeti in sufletul primitor al spiritului romanesc, luati parte la sarbatorile locale, cu mancaruri traditionale, cu tuica, vin, muzica si dans care va vor ramane in amintire ca parte a unei vacante deosebite la malul marii.
