Despre Romania

Vacante in stil mediteranean pe plaje superbe


Vremea minunata din primavara pana in toamna si intinderile imense de nisip auriu fac din statiunile de pe litoralul romanesc al Marii Negre o destinatie ideala pentru petrecerea vacantelor la mare.
Puteti gasi aici tot ceea ce va doriti: hoteluri dotate cu toate facilitatile moderne, o viata de noapte activa, o mare varietate de terenuri si sali de sport si numeroase obiective de interes turistic pe coasta, de la castele la podgorii. Acum, cand tara se indreapta spre un nou viitor, litoralul Marii Negre revine pe agenda turistica europeana. 
De la fauna si flora la sporturile nautice


In totalitatea lui, litoralul romanesc al Marii Negre se intinde pe o distanta de 245 km (153 de mile), de la fascinantele rezervatii naturale intacte ale Deltei Dunarii la numeroasele centre moderne de vacanta. In timp ce suprafata Deltei este strict protejata, zona sudica, cu o lungime de 72 km (45 de mile) a fost transformata intr-un lant de statiuni de litoral si balneoclimaterice care sa satisfaca cele mai exigente gusturi, de la cele ale copiilor la cele ale bunicilor.
Toate aceste statiuni sunt deservite de personalul angajat in serviciile locale de turism si transport din orasul Constanta. In plus, practic nu exista maree la Marea Neagra, asa ca inotul poate fi practicat in conditii de siguranta mult mai bune decat in alte parti ale lumii. 
Constanta


Avand un aeroport international, un port la mare foarte activ, trenuri rapide pentru a face legatura cu Bucurestiul (in doua ore si jumatate) si o istorie de peste 2500 de ani (poetul latin Ovidiu a trait aici in exil), Constanta este exact centrul cosmopolit de care aveti nevoie in timpul unei vacante la malul marii.

Hoteluri, magazine, monumente antice, un splendid cazino pe malul marii si muzee interesante, toate acestea fac parte din atractiile acestui oras. De aici puteti ajunge usor, cu trenul sau cu autobuzul, in oricare dintre statiunile de pe litoralul Marii Negre.
Mamaia



Principala statiune aflata la nord de Constanta este Mamaia, care se intinde pe o distanta de sapte kilometri intre o splendida plaja cu nisip incredibil de fin si un lac. Aceasta statiune este in mod special potrivita pentru familiile cu copii.
Se pot practica sporturi cum ar fi scufundarile si zborul cu parapanta din luna mai pana in octombrie. Restaurantele, barurile si cluburile de noapte va ofera distractii in fiecare seara. Pornind din Mamaia, puteti vizita cu usurinta sate tipice zonei, ruinele cetatii antice grecesti din Histria si Delta Dunarii. 

La sud de Constanta - frumuseti si zeitati


La sud de Constanta, o fasie de 50 km, acoperita cu nisip auriu, se intinde pana la granita cu Bulgaria, iar aici se afla o serie de statiuni care poarta numele unor personaje feminine celebre sau inspirate din mitologie.

Cele mai frumoase locuri la tarmul Marii Negre



Printre cele mai apreciate statiuni se numara Neptun si Olimp, initial construite ca centre de vacanta pentru imbogatitii perioadei comuniste. Acum, aici va puteti bucura de confortul unor vile de lux sau al unor hoteluri de calitate excelenta, unele dintre aflandu-se chiar pe plaja, iar altele in linistea padurii Comorova, care se intinde intre coasta si lac.

Gusturile celor mai exigenti turisti sunt satisfacute de terenurile de tenis si pentru alte sporturi, de restaurantele in aer liber, de discoteci, de baruri de noapte si de cabarete.

Vacante mai ieftine si pentru tineret


Mai la sud, statiunile Jupiter, Cap Aurora, Venus si Saturn ofera o mare varietate de hoteluri foarte accesibile, de campinguri si de camere de inchiriat, iar Costinesti este in primul rand o statiune a tineretului, asigurand cazare ieftina si distractii zgomotoase.
Mangalia este renumita pentru curele terapeutice

Colonia greceasca fortificata Callatis, construita in secolul al VI-lea i.Hr., a devenit statiunea balneara Mangalia, unde se afla un hotel specializat in astfel de tratamente. Aici, la fel ca si in statiunile Eforie Nord, Eforie Sud si Neptun, puteti profita de o mare varietate de tratamente, inclusiv de bai de namol bogate in minerale, de thalassoterapie si de faimoasa cura romaneasca cu Gerovital.
Personalul medical este specializat si foarte bine pregatit, iar clinicile si cabinetele de consultatii raman deschise pe tot parcursul anului. Deci, puteti imbina un tratament executat de profesionisti cu toate placerile unei vacante la malul marii. 
Vizite organizate in aceasta regiune


Pe langa excursiile la distanta mai mare pe care le puteti face in Delta Dunarii, in universul ei misterios, in lumea salbatica a pasarilor si a apelor, sau chiar in Bucovina, pentru a vizita legendarele manastiri pictate, sau la Bucuresti, exista multe obiective de interes turistic in imprejurimi. Printre ele se numara cateva care v-ar putea tenta sa renuntati la baile de soare zilnice. Am mentionat deja ruinele cetatii grecesti din secolul al VII-lea i.Hr., Histria.
La Adamclisi, la 62 de km spre centrul tarii, de la Constanta, se afla un monument circular impresionant, construit la sfarsitul primului secol d.Hr. pentru a comemora victoria imparatului Traian asupra dacilor. Mestesuguri locale, cum ar fi sculptura in lemn sau olaritul, infloresc in satele din apropiere. Dealurile sunt acoperite de podgoriile care produc aromatele vinuri romanesti, inclusiv faimosul Murfatlar. 

In centrele etnografice puteti admira expozitii de costume populare. Iar daca doriti sa patrundeti in sufletul primitor al spiritului romanesc, luati parte la sarbatorile locale, cu mancaruri traditionale, cu tuica, vin, muzica si dans care va vor ramane in amintire ca parte a unei vacante deosebite la malul marii.

In decembrie 1989, Romania a redevenit o natiune libera. Tara noastra este gata sa primeasca acum turisti din intreaga lume care sa se bucure de minunata si diversificata ei traditie culturala, de pitorescul peisajelor si de posibilitatile de petrecere a timpului liber. Un nou val de entuziasm si daruire au redat stralucire obiectivelor turistice pentru a transforma Romania intr-o destinatie de vacanta unica.

Atat de multe lucruri de vizitat si de facut


Puteti alege dintr-o gama extrem de variata de activitati si de locuri de vizitat. Puteti schia in statiuni montane traditionale sau construite in acest scop, sau puteti sa trandaviti la soare pe plajele Marii Negre, care sunt asemanatoare cu cele mediteraneene.


Lacurile sunt specifice in multe parcuri din Bucuresti


Puteti face drumetii in locuri inca neumblate, unde raurile au apa cristalina, sau puteti explora cu barca cei 5 640 km2 de salbaticie din Delta Dunarii. Din aceasta suprafata totala, 4 340 km2 se gasesc pe teritoriul Romaniei. Aici puteti admira pelicani si alte specii de pasari amenintate de disparitie, printre insule plutitoare acoperite de stuf.

Puteti de asemenea sa vizitati muzeele si galeriile de arta din orase si sa descoperiti arhitectura specifica a acestora.
O istorie de legenda


In primul rand, chiar numele tarii, Romania, ne reaminteste faptul ca civilizatia Romei antice a avut o influenta decisiva asupra evolutiei sale si ca multe monumente dateaza din perioada respectiva.

Puteti admira, de asemenea, fortarete medievale, manastiri construite in stil bizantin, cu picturi murale exterioare, si case taranesti decorate in functie de specificul fiecarei regiuni, iar castelul lui Dracula este doar unul dintre numeroasele castele si palate impresionante care pot fi vizitate.


Traditii culturale inca existente


In Transilvania puteti asista la festivaluri populare care reprezinta o manifestare autentica a obiceiurilor locale, si nu doar un spectacol special destinat vizitatorilor. Sculpturile in lemn sau obiectele de ceramica pe care le cumpara si sunt facute pentru a fi folosite cu placere, ele nu reprezinta simple suveniruri lipsite de valoare.

Unul dintre aspectele extraordinare care caracterizeaza aceasta tara este patrimoniul ei folcloric. Timp de zeci de ani, el a fost foarte putin cunoscut in afara hotarelor tarii. Dar patrimoniul Romaniei nu este doar unul folcloric! Bucurestiul era numit in perioada interbelica "Micul Paris" si pe buna dreptate!

Astazi, salile de opera si de concerte, unde au loc spectacole de o excelenta calitate, expozitiile permanente de arta, cum ar fi cea a sculptorului Constantin Brancusi, muzeele si galeriile interesante sunt toate caracteristice noii si sofisticatei sensibilitati artistice a romanilor.


Dotari moderne si preturi accesibile tuturor

Mai mult decat atat, puteti vizita toate aceste locuri profitand de confortul oferit de tot mai multe hoteluri si restaurante, de reteaua interna de transport aerian, pe calea ferata sau cu autobuzul, toate la preturi surprinzator de scazute. Specialitatile culinare locale si vinurile de regiune sunt o adevarata revelatie. Sa nu uitam ca spectacolele de opera sunt de calitate si accesibile tuturor. Romania merita sa fie vizitata! Veniti sa va convingeti singuri!

 

         Mănăstirea Tismana este cel mai vechi aşezământ monahal din ţara Românească, având un rol primordial în menţinerea credinţei ortodoxe de-a lungul a peste 600 de ani.
Ea reprezintă un monument de reculegere şi închinăciune, de cinstire a credinţei noastre strămoşeşti, un edificiu de prea frumoasă artă străveche. Ea a fost şi un post de apărare al ţării în vremuri de război, de găzduire a multor personalităţi pătrunse de un înalt patriotism.
SCURT ISTORIC

    Sfânta Mănăstire Tismana este cel mai vechi aşezământ monahal din Ţara Românească – un important monument de reculegere şi închinăciune, de cinstire a credinţei noastre ortodoxe.Construită tot prin râvna cuviosului Nicodim, sora ei, Mănăstirea Vodiţa a fost distrusă puţin timp după construire, singura citadelă a ortodoxiei noastre cu o nepreţuită şi neobosită activitate rămânând, timp de peste şase veacuri, Mănăstirea Tismana. Deoarece cu Vladislav (Vlaicu) Vodă (1364-1377) începe pomelnicul mănăstirii, fratele lui Vlaicu, Radu Vodă asociat la domnie din 1372, fiind al doilea în pomelnic, istoricul Al. Ştefulescu susţinea că la începutul domniei lui Vlaicu Vodă între anii 1364-1366 s-au construit mai întâi biserici din lemn şi s-au făcut danii prin hrisov.

"Tot ceea ce se făcea danie mănăstirii Vodiţa s-a dat şi Tismanei - scria istoricul - amândouă mănăstirile fiind sub conducerea unuia şi aceluiaşi stareţ, Nicodim".
Abia după aceea a început construcţia Vodiţei din zid iar sub Radu I Vodă, zis şi Radu Negru Vodă, biserica din zid a Tismanei.
Intr-un peisaj fermecător, asemenea unui castel medieval cu bastioane la colţuri, Mănăstirea Tismana este aşezată pe vârf de stâncă, pe muntele Stârmina, înconjurată de culmi împădurite şi stâncoase, lângă gura întunecată a Peşterii Sfântului Nicodim şi de sub ale cărei ziduri ţâşneşte apa, rostogolindu-se în cascadă, cu o cădere de cca 40 m în râul Tismana.
Celebrul călător – diaconul Paul de Alep, împreună cu Patriarhul Macarie al Antiohiei au vizitat Mănăstirea Tismana în iulie 1657 şi menţionează în cartea sa, scrisă în limba arabă, „Note de călătorie”, printre altele: „…într-adevăr, ea nu mai are seamăn nici în această ţară, nici în alta, prin frumuseţea locului şi a aşezării, prin mulţimea apelor sale şi întărirea pe care o are, ajutată şi de ocrotirea zidurilor sale înconjurătoare.”

CTITORUL mănăstirii este Cuviosul Nicodim cel Sfinţit de la Tismana (1310-1406) – lui îi aparţine alegerea a arhitecturii şi a decoraţiunilor acesteia. Construcţia din zid a fost realizată cu sprijinul material al domnitorilor Basarabi: Radu Negru Voievod (1377-1383) şi fiii acestuia Dan I (1384- 1386) şi Mircea cel Bătrân (1386-1418).

 SFÂNTUL NICODIM este de neam valah din sudul Dunării, după mamă înrudindu-se cu domnitorii Basarabi şi cneazul Lazăr al Serbiei.
Din dorinţa de a-şi dedica viaţa lui Dumnezeu, la 16 ani părăseşte în ascuns casa părintească din cetatea Prilep (Macedonia) şi cu ajutorul unor călugări athoniţi ajunge la Mănăstirea Hilandaru, din Sfântul Munte Athos. Aici îşi desăvârşeşte învăţătura, deprinzând limba slavonă şi greacă şi iniţiindu-se în arta athonită: caligrafie, pictură, argintărie, arhitectură, zidărie, dogărit,etc.
În Ţara Românească, Sfântul Nicodim a venit prin chemare divină, cu misiunea de a ridica o mănăstire într-un loc ales de Dumnezeu. 
Documentele istorice menţionează mai multe mănăstiri – ctitorii ale sfântului: Vratna şi Mănăstiriţa (în Serbia), Vodiţa, Gura Motrului, Topolniţa, Vişina, Aninoasa, Tismana, (în Ţara Românească) şi Prislop (în Ţara Haţegului).
Împreună cu el, Cuviosul Nicodim aduce un grup de călugări organizaţi în viaţă de obşte şi trăitori în rugăciunea inimii: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul.
Locul de rugăciune, priveghere şi odihnă al Cuviosului, a fost în grota aflată pe stânca de lângă mănăstire.
Cuviosul Nicodim a fost solicitat să mijlocească pentru Serbia la Constantinopol, în anul 1375 ridicarea anatemei, datorată conflictului dintre aceste două Biserici din anul 1346. Patriarhul Filotei al Constantinopolului la apreciat foarte mult pe Sfântul Nicodim, i-a dăruit cârja sa, trei părticele de sfinte moaşte şi la făcut arhimandrit, Mănăstirea Tismana devenind „Marea Lavră” şi prima arhimandrie din ţară.
La Mănăstirea Tismana, Cuviosul Nicodim a întemeiat o vestită şcoală de caligrafie cu copişti de cărţi bisericeşti în diverse limbi. El însuşi în anul 1405 a caligrafiat şi miniat un Tetravanghel pe pergament pe care la ferecat cu coperte de argint aurit, măiestrit lucrate, o capodoperă a epocii. Este cea mai veche carte datată din Ţara Românească cu cea mai veche ferecătură şi se află la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti.
Cuviosul Nicodim s-a mutat la cele veşnice la 26 decembrie 1406 şi a fost îngropat în mormântul din pridvorul bisericii, pe care şi l-a săpat dinainte. Acum o candelă neadormită veghează acest loc unde i s-au odihnit sfintele moaşte.

BISERICA Mănăstirii Tismana a fost sfinţită la 15 august 1378 cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, fapt întărit documentar de hrisovul Voievodului Dan I din 1385, octombrie 3, care se păstrează şi astăzi.
Ea este construită în stil bizantin, plan triconc, cu ziduri de piatră foarte groase, cu trei turle pe naos, pronaos şi pridvor şi este susţinută de contraforţi şi de pridvorul ce înconjoară pronaosul şi o parte din naos.
De-a lungul timpurilor, datorită deselor prigoane ale păgânilor asupra ţării noastre, Mănăstirea Tismana a suferit mai multe distrugeri şi transformări, multe refaceri şi donaţii din partea voievozilor Basarabi şi a unor boieri înstăriţi, mănăstirea fiind ctitorie voievodală şi un puternic loc strategic. În 1520 voievodul Neagoe Basarab a acoperit biserica cu plumb; în 1541 domnitorul Radu Paisie a făcut chenarele şi uşile bisericii mari; Matei Basarab a făcut biserica mică a spitalului mănăstiresc (1650), clopotniţa şi a dăruit un clopot mare; marele ban al Craiovei Cornea Brăiloiu a refăcut chiliile şi casele egumeneşti, de asemenea a făcut mari donaţii mănăstirii; Jupâneasa Stanca Glogoveanu a refăcut pictura (1733 şi 1766) şi uşile bisericii (1782). Importante danii şi obiecte de cult a făcut Constantin Brâncoveanu.

PICTURA. La început Biserica a fost zugrăvită într-o singură culoare, în ocru, cu figuri geometrice şi florale. Prima pictură iconografică a fost executată abia în secolul al XVI-lea (1564) de pictorul Dobromir din Târgovişte. Această pictură în culori vegetale se află şi astăzi pe pereţii din pronaos fiind cea mai veche pictură bizantină ce se păstrează în Ţara Românească.
În anul 1732 se reface pictura din Naos şi Sfântul Altar cu ajutorul material al Doamnei Stanca Glogoveanu, în Pronaos fresca din 1564 nu a fost distrusă, ci peste ea a fost aplicată o nouă frescă datată 1766 pictor fiind Dimitrie Diaconu.
În 1955, în cadrul lucrărilor de restaurare a Mănăstirii conduse de G. Russu s-a trecut la extracţia frescei din 1766 din Pronaos – caz unic în Europa. Fresca extrasă a fost încorporată în pereţii muzeului Mănăstirii şi pe coridoarele chiliilor. Totodată s-a restaurat şi conservat prima pictură, din 1564, care a fost lucrată după toate canoanele artei bisericeşti, cu deosebit talent şi evlavie. La realizarea celor nouă registre ale Sinaxarului s-a folosit un roşu oriental – culoare specifică doar Mănăstirii Tismana.
O ultimă pictură a Bisericii s-a făcut în Pridvor care a fost reconstruit în 1983, după planul Sfântului Nicodim şi pictat în 1994 de pictorul Grigore Popescu din Câmpulung Muscel. Este pictură bizantină, cu desen corect şi armonie discretă a tonurilor cromatice, cu prezentare iconografică unică. Aici, pentru prima dată sunt pictaţi toţi sfinţii daco-români descoperiţi şi canonizaţi în ultimii ani ai secolului al XX-lea, alături de toţi sfinţii români ce se prăznuiau.

TEZAURUL Mănăstirii Tismana a fost deosebit de mare, dar stricăciunile aduse mănăstirii de veacuri a făcut să se piardă. O parte din obiectele de valoare păstrate se găsesc la Muzeul de Artă a României. Muzeul Mănăstirii are o bogată colecţie de picturi murale (provenite din Pronaos, pictura din 1766), icoane vechi pe lemn, obiecte de cult, cărţi vechi, veşminte, uşile vechi ale bisericii (1782) şi altele.
În Biserică se găseşte o raclă de argint, executată de artistul plastic Gheorghe Stoica din Bucureşti în 1980, care conţine trei părticele de Sfinte Moaşte: de la Sfântul Nicodim degetul arătător de la mâna dreaptă şi crucea de plumb ce o purta la gât, de la Sfântul Ignatie Teoforul şi Sfântul Ioan Gură de Aur.
Biserica Mănăstirii Tismana îşi etalează statutul de „monument de artă” prin tot ceea ce reprezintă şi există în ea: catapeteasma din stejar executată în 1766 în stil post-brâncovenesc cu ornamente florale, suflată în aur, cu icoanele împărăteşti (1844); iconostasul mic sculptat în lemn de tei, aurit, executat de Ghenadie monahul (1741-1742); stranele (tetrapoadele) sculptate de călugări în anul 1731 şi 1735; policandrul mare din alamă lustruită secolul al XIX-lea; toaca metalică de forma vulturului bicefal – stema domnitorilor Basarabi, deosebit de valoroasă, şi altele.
Poetul George Coşbuc a dăruit pentru Paraclisul ctitorit de Matei Basarab două vitralii din 1916, deosebit de frumoase, în memoria fiului său Alexandru, iar G. Sfetea, un alt vitraliu pentru mama lui Maria, aflate acum în Muzeul Mănăstirii.
Mănăstirea Tismana a fost transformată în chinovie de maici în anul 1949, care duc viaţă de obşte, împletind munca cu rugăciunea. Slujbele se săvârşesc după tipicul tradiţional. Sfânta Liturghie în fiecare zi, Vecernia seara şi Miezonoptica şi Utrenia la miezul nopţii; Cântările se fac pe muzică psaltică conform tipicului monahal.
În prezent, Mănăstirea are 60 de vieţuitoare, dintre care cinci stau în schiturile mănăstirii, stareţă de peste 40 de ani este Stavrofora Ierusalima Gligor sub a cărei păstorire Mănăstirea Tismana a cunoscut multe şi importante înnoiri.
Pe muntele Cioclovina, la N-V de Mănăstirea Tismana se află două schituri: Cioclovina de Jos, amintit documentar în anul 1660, iar în anul 1715 conform pisaniei a fost refăcut de egumenul Nicodim, având hramul „Sfinţii Voievozi”, şi Cioclovina de Sus, ridicat de acelaşi egumen în anul 1714, pe vârful muntelui având hramul „Schimbarea la Faţă”. Bisericuţa Schitului Cioclovina de Sus a fost pictată în anul 1999 de pictorul Grigore Popescu. A fost sfinţită de IPS Teofan, Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolitul Olteniei în vara anului 2005.
Mănăstirea Tismana a fost şi rămâne cea mai veche vatră de cultură, un uriaş muzeu al trecutului, un sanctuar pentru marile arderi umane ale prezentului şi o fereastră deschisă spre aspiraţiile viitorului.