Despre Romania

Judetul Harghita se situeaza pe platforma Ardealului in zona centrala a Carpatilor Orientali. Judetul, fiind una dintre cele mai mici judete din tara, se intinde pe o suprafata de 6639 km² reprezentand 2,8% din teritoriul tarii. Principala caracteristica a reliefului consta in predominarea tinuturilor muntoase, acestea ocupand peste 60% din teritoriul judetului. 

Se disting 3 unitati principale de relief: munti cu altitudine pana la 2000 m, dealuri si altitudini medii de circa 800 m si depresiuni intramontane si intercolinare cu altitudini intre 400 si 800 m. Relieful muntos se grupeaza in doua lanturi paralele pe directia NV - SE. In partea centrala sunt situate lanturile vulcanice ale muntilor Gurghiului (cu varful Prisca, 1777 m), muntii Harghita Centrala (cu varful Harghita Madaras 1801 m) si muntii Harghita de Sud (cu varful Cucu 1558 m).

Reteaua hidrografica se compune din trei bazine principale: Muresul spre Vest, Oltul spre sud , Bistrita si Trotusul spre est. 
In judet se afla unicul lac de origine vulcanica din tara, lacul Sfanta Ana situat intr-un cadru pitoresc al craterului vulcanic Ciomatu la altitudinea de 950 m.

In muntii Giurgeului , de-a lungul drumului national DN.12.C, se gaseste cel mai mare lac de baraj natural din tara Lacul Rosu cu o suprafata de 12,6 ha si adancime de pana la 10,5 m. La poalele varfului Rachitis din muntii Calimani se afla lacul Iezeru de origine glaciala cu o suprafata de 1300 m² si o adancime de 3-5 m.
Istoric 

Istoria judetului Harghita, atat in vremea in care existau unitatile teritoriale de auto-administrare traditionale, cat si in vremurile in care aceste teritorii au apartinut altor regiuni, a fost definita de secuime, pana in ultima perioada a erei moderne. Scaunele Secuiesti, cand impreuna, cand dezbinati au participat activ la formarea si evolutia evenimentelor, dintre care prezentam numai cele mai importante. 

Istoria Ciucului si Odorheiului este inseparabila de istoria generala a Secuimii, deoarece amandoua la inceputuri erau formate dintr-o suita de mici asezari cu un numar relativ mic de locuitori, fara forta necesara pentru influentarea mersului istoriei. Secuimea - deci si locuitorii acestei zone - a participat la toate razboaiele si bataliile importante ale regilor Ungariei.

Functiile in secuime au fost mostenibile in randul paturii superioare - primorii. Dupa ele a urmat patura familiilor cu proprietati mai mici, care erau totusi capabile sa trimita calareti in razboi - primimpilii. Ultima patura este reprezentata de cei mai putin instariti, capabili sa echipeze numai razboinici pedestriani - pixidarii.

Prima batalie importanta, cu efect asupra istoriei locale a fost batalia impotriva cumanilor, a ostilor condusi de Regele Sfantul Ladislau. Marturie acestui fapt stau numeroasele reprezentari pe picturi murale, picturi sau alte decoratii bisericesti a regelui sfant si a legendei acestuia. Cea mai frumoasa si bine conservata dintre acestea este pictura murala din peretele nordic si vestic al bisericii din Mugeni.

In secolul al XV-lea incepe perioada de transformari si reconstructii masive ale bisericilor in stil gotic, avand ca prim obiectiv fortificarea acestora, ca reactie la desele incursiuni tataresti. Apar turnurile inalte, puternice care ofereau vizibilitate marita, echipate cu elemente de constructii defensive, specifice cetatilor medievale si ingradirile fortificate ale bisericilor. Biserica din Darjiu de exemplu nu numai ca a fost ingradita si turnul fortificat, dar intreaga biserica a fost suprainaltata si completata cu elemente defensive.