Despre Romania

De-a lungul cursului său, în special în zonele joase, Dunărea se desparte deseori în mai multe braţe.

În sectorul în care Dunărea traversează numai teritoriul României, fluviul formează mai multe insule, numite şi bălţi, principalele fiind Balta Ialomiţei şi Insula Mare a Brăilei.
raţe înainte de Delta Dunării

Braţul Borcea

Borcea este braţul care se desparte de cursul principal al Dunării în amonte de Calarasi in punctul de trecere bac Calarasi- Ostrov şi se reuneşte cu fluviul în aval, în apropierea localităţii Giurgeni. Pe acest braţ se află oraşele Călăraşi şi Feteşti.

Braţul Cremenea sau Dunărea Nouă

Este braţul principal care are aproximativ 70 de km.lungime şi împreună cu braţul Vâlciu, mărgineşte lacuri şi bălţi, zonă numita Insula Mică a Brăilei. Între braţul Măcin şi braţul Cremenea se afla zona numita Balta Brăilei.

Braţul Ostrov

Este braţul care se formează în dreptul localitaţii Silistra, având un debit de apa mai mare ca cel al braţului Borcea, pe el aflându-se oraşul Cernavodă.

Braţul Măcin sau Dunărea Veche

După Giurgeni, Dunărea se desparte iar în mai multe braţe. Cel din est poartă numele de Dunărea Veche sau Măcin, este un braţ principal, mai puţin navigat, separând Balta Brăilei de Dobrogea. Pe acest braţ se află oraşul Măcin.

Braţul Vâlciu

Este unul dintre braţele de vest. Între braţul Vâlciu şi braţul Măcin se afla Insula Mare a Brăilei, rezervaţie naturală.


Braţul Calia

Împreună cu braţele, Mănuşoaia şi Cremenea, mărgineşte la vest Insula Mică a Brăilei, în zona satului Gura Garlutei

Delta Dunării

La vărsarea în Marea Neagră, Dunărea se împarte în trei braţe, formând astfel Delta Dunării.

Braţul Chilia

Prima bifurcaţie este lângă Tulcea, unde braţul Chilia se îndreaptă spre nord, având lungimea cea mai mare (120 km) şi debitul de aproximativ 60% din total. La vărsarea acestuia în mare, se găseşte o deltă secundară, care are trei braţe secundare: Tătaru, Cernovca şi Babina, care acum se află pe teritoriul Ucrainei.

Braţul Sulina

Acest braţ este cel mai scurt (având doar 64 km), fiind drept, regularizat şi canalizat, este folosit pentru navigaţie, în urma adâncirii şi corectării unor meandre. În urma acestor lucrări care au avut loc între 1862 şi 1902, lungimea braţului a scăzut de la 93 de km la 64 de km, iar volumul de apă scurs s-a dublat (18% în prezent), adâncimea minimă fiind de 7 m, iar cea maxima de 18 m.

Braţul Sfântul Gheorghe

Braţul Sfântul Gheorghe este cel de-al doilea ca mărime (108 km), înaintând spre sud-est. Spre sud, se desprind două canale care fac legătura cu lacul Razim.

Sfântul Gheorghe este cel mai vechi braţ, care transportă 24% din volumul de apă şi aluviuni. Cea mai mare adâncime pe acest braţ este de 26 de m. Şi acest braţ a suferit transformări prin tăierea unui număr de şase meandre, lungimea sa scurtându-se la 70 de km.