Despre Romania

Flora României este compusă din următoarele elemente fitogeografice: nordic şi alpin (circa 14%: artic, boreal, artic-alpin etc) european (circa 40%: eurosiberian, european, central-european etc), sudic (circa 8%: tropical, mediteranean etc), sud-estic (circa 10%: iliric, daco-iliric, balcanic, moezic), oriental sau continentala (circa 20%: pontic, sarmatic, ponto-central-asiatic, ponto-mediteranean), apusean (circa 1%: atlantic, atlantic-mediteranean), endemic (circa 4%, dacic propriu-zis), cosmopolit şi adventiv (circa 4%). Variaţia condiţiilor topoclimatice determină o diferenţiere a învelişului vegetal prin etajaea formaţiilor vegetale:formaţiilor vegetale:

• Vegetaţia alpină şi subalpină, care ocupă culmile muntoase mai înalte de 1500-1700 m, este reprezentată prin pajişti alpine, formate din graminee, ciuperacee şi plante cu flori viu colorate, rogozul alpin, păruşca etc. În cadrul lor se întâlnesc şi tufişuri pitice de smirdar, sălcii pitice şi alţi arbuşti, tufărişuri subalpine şi jneapăn, ienupăr pitic, afini. Pajiştile alpine alternează pajişi subalpine, formate din pe terenuri despădurite, în care predomină iarba stâncilor, păruşca şi ţăpoşica.

• Vegetaţia montană, care acoperă regiunile muntoase sub altitudinea de 1700-1500 m, este reprezentată prin: o păduri de molid, în care predomină molidişurile pure, iar în locurile mai joase, doar local, întâlnindu-se brad şi pin. o păduri amestecate de fag cu răşinoase, în care specii caracteristice sunt fagul, bradul şi molidul. o păduri de fag, caracterizate prin predominarea fagului (în amestec slab cu bradul),a molidului (în pareta superioară), teiului, paltinului, frasinului, ulmului etc.

• Vegetaţia de dealuri şi de podişuri este reprezentată prin: o păduri de fag, care se continuă din zona montană o păduri amestecate de fag cu gorun o păduri de gorun şi pajişti secundare stepizate dezvoltate pe locul pădurii de gorun o păduri de stejar pedunculat, în care predomină stejarul pedunculat în amestec cu diverse alte esenţe lemnoase o păduri de cer şi gârniţă, cu pajişti stepizate şi pajişti stepice secundare o pajişti dezvoltate pe locul pădurilor alcătuite din diverse specii de stejar şi pajişti xeromezofile de silvostepă.

• Vegetaţia de câmpie este reprezentată prin: o păduri de stejar pedunculat o păduri de cer şi gârniţă şi pajişti formate pe locul fostelor păduri de stejari o vegetaţie de silvostepă, care cuprinde păduri izolate de stejar brumăriu şi de stejar pufos o pajişti xerofile de stepă, unde predomină păiuşul, colilia etc.

• Vegetaţia luncilor este reprezentată prin păduri de salcie, plop, prin şleauri de luncă şi pajişti de luncă

• Vegetaţia acvatică. Bălţile şi lacurile prezintă în general o repartizare zonală a vegetaţiei în raport cu adâncimea. La mal apare o zonă de rogozuri şi stânjenei de baltă, urmată apoi de o zonă de stuf (foarte extinsă în Delta Dunării), în care predomină stuful în amestec cu papura şi pipirigul. În zona centrală predomină nuferi şi broscăriţa iar la adâncimi mai mari brădişul.