Despre Romania

Scurt Istoric 

Cu trecerea timpului, judetul Calarasi a trecut prin toate etapele de dezvoltare cunoscute de civilizatia umana. Dovezile materiale aduse la lumina prin sapaturile arheologice intamplatoare si sistematice, cat si atestarile documentare, sunt marturii ale longevitatii existentei romanilor in aceasta regiune si a unitatii in timp si in spatiu a populatiei autohtone. De la ramasitele materiale ale culturii neolitice, de la Boian si Gumelnita si descoperirile arheologice din vremea geto-dacilor si pana la inceputurile Evului Mediu, expertii au stabilit ca in vaile raurilor importante din judet, cat si in jurul lacurilor s-au format asezari puternice care continua sa se dezvolte si astazi, spre deosebire de terenurile dintre rauri, care a inceput sa fie populat abia in epoca moderna, in special dupa reformele agrare din 1864 si 1921. Situandu-se la extremitatea sud-estica a Tarii Romanesti (Munteniei), teritoriul judetului Calarasi a fost implicat inca de timpuriu in evenimentele politice si militare ale vremii, in lupta natiunii romane pentru a-si pastra libertatea si independenta. Astfel, in timpul domniei lui Mihai Viteazul, locuitorii acestei zone consemneaza ca armata romana a atacat in iarna 1594-1595, in Dobrogea si Balcani, orasele turcesti , astfel: boierul Preda si Radu Buzescu au atacat Harsova, in timp ce consilierul Mihalcea a atacat Silistra in ianuarie 1595, trecand prin Lichiresti (numele vechi al Municipiului Calarasi), a atacat Turtucaia si a traversat Dunarea inghetata pe la Oltenita, (localitate atestata documentar din 1523). Mai tarziu, in secolul al XVII-lea, Constantin Brancoveanu a creeat un detasament de cavalerie situat la portile Silistrei, la Lichiresti. Localitatea, care a luat numele detasamentului (Rosiori), a avut o linie ascendenta, devenind resedinta administrativa a judetului Ialomita in 1883, si primind statutul de oras. De asemenea, istoria moderna a Romaniei consemneaza pentru Calarasi importante evenimente economice, sociale si politice. Astazi se poate spune ca cea mai dezvoltata ramura este agricultura, datorita exinderii suprafetelor cultivate si a utilizarii rotatiei culturilor. De aceea mari cantitati de grane si produse animale sunt exportate prin porturile Oltenita si Calarasi. Totusi se poate vorbi si despre o dezvoltare puternica a industriei, dupa Primul Razboi Mondial, cele mai importante unitati de productie fiind legate de productia agricola. Cele mai importante puncte economice din Calarasi sunt Moara Sistematica Stefan Vineziu, iar la Oltenita se gasesc unitati similare, cum ar fi Moara Dunarea, cu 196 angajati. 

Descriere Geografica 

Judetul Calarasi, declarat ca unitate teritorial-administrativa in ianuarie 1981, se intinde in sud-estul Campiei Romane pe o suprafata de 5.088 kmp, si numara o populatie de 332.494 locuitori, la data de 1 ianuarie 1998. Din punct de vedere al organizarii administrativ-teritoriale, judetul detine doua municipii (Calarasi, resedinta de judet, si Oltenita), trei orase (Budesti, Lehliu-Gara si Fundulea), 48 de comune si 160 de sate. Relieful predominant este cel de campie si contine patru mari grupe: Campia Baraganului Mostistei (sudul Baraganului), Campia Vlasiei, Campia Burnas si Lunca Dunarii. Reteaua hidrografica este in principal reprezentata de fluviul Dunarea, care margineste judetul la sud si sud-est. Fluviului Dunarea se ramifica in doua brate: Borcea, pe partea stanga si Dunarea Veche, pe partea dreapta. Intre cele doua brate ale Dunarii se gaseste Mlastina Borcea sau Marea Insula a Ialomitei. Argesul, al doilea ca importanta hidrografica in judet, se varsa in Dunare la vest de orasul Oltenita, dupa ce colecteaza apelele raulului Dambovita. In afara de rauri, pe raza judetului Calarasi se mai gaseste o retea de lacuri de acumulare, cum ar fi: Mostistea, Frasinet, Gurbanesti, Fundulea, Galatui si Rasa. Climatul este temperat-continental si este caracteristic regiunii de campie cu veri fierbinti si ierni blande. Solul predominant este cernoziomul, extrem de favorabil culturilor agricole. Flora spontana a fost considerabil redusa datorita extinderii suprafetelor cultivate. Flora specifica in acest judet are regiuni de stepa, silvostepa si paduri de foioase si vegetatie acvatica specifica mlastinilor si lacurilor. Fauna este bogata, existand o populatie bogata de iepuri, mistreti si caprioare, care sunt cautate de catre vanatorii din tara si din strainatate.

Informatii Turistice 

Situat in sud-estul Campiei Romana, de-a lungul fluviului Dunarea si bratului Borcea al Dunarii, judetul Calarasi ocupa 2,1% din suprafata Romaniei. Populatia judetului numara 339.800 locuitori (in iulie 1992) si densitatea populatiei era de 66,8 locuitori/kmp. Relieful este predominant de campie: Campiile Baragan, Motistea (Baraganul de Sud), Viasia, Burnea si lunca Dunarii. Reteaua hidrografica a judetului este in principal data de Fluviul Dunarea care margineste judetul la sud si sud-est. Fluviul se ramifica in doua brate: Borcea, la stanga, si Dunarea Veche, la dreapta, brate care formeaza Marea Insula a Ialomitei. Raul Arges se varsa in Dunare, langa orasul Oltenita, dupa confluenta sa cu raul Dambovita, langa orasul Budesti. In judet se mai gasesc si lacuri artificiale ca Iezeru-Mostistea (2.600 ha.), Frasinet (1.460ha), Gurbanesti (680 ha), Fundulea (440 ha). Clima este temperat continentala cu veri calde si ierni reci. Resedinta administrativa a judetului este Calarasi, oras atestat din 1 iunie 1541 (sub denumirea de Magureni) si din 1595 sub denumirea de Lichiresti, sub domnia lui Mihai Viteazul, orasul primind denumirea actuala Calarasi, sub domnia lui Constantin Brancoveanu. Numele orasului a fost inspirat de catre unitatea de calareti care duceau corespondenta intre Bucuresti si Constantinopol, via Silistra, aceasta fiind cea mai scurta cale dintre Bucuresti si litoralul Marii Negre (261 km cu traversarea Dunarii pe la Chiciu-Ostrov). Drumul National 3 (DN3) este folosit de turistii care vor sa se opreasca in Calarasi sau in imprejurimi. In Calarasi se afla un numar de 8 drumuri, cai ferate si canale navigavile care ofera conexiuni intre estul estul Campiei Romane si Dobrogea.