Despre Romania

 

Judetul Giurgiu este situat in partea de sud a Romaniei, pe cursul inferior al Dunarii, strabatut de paralela de 43g 53" latitudine nordica si de meridianul 25g 59" longitudine estica. 

Amplasarea pe malul Dunarii de-a lungul a 72 km confera judetului Giurgiu posibilitatea de a avea legaturi fluviale cu tarile riverane si Marea Neagra. Vecinii sai sunt : judetul Calarasi la est, judetul Teleorman la vest, judetul Ilfov si judetul Arges la nord-vest si judetul Dimbovita la nord.

Suprafata judetului Giurgiu este de 3526 km2 , reprezentand 1,5 % din suprafata tarii. Resedinta judetului este municipiul Giurgiu , aflat la 64 km de capitala tarii pe ruta Bucuresti-Sofia-Atena sau Bucuresti-Istambul.

Judetul Giurgiu are in componenta un municipiu, doua orase, 51 comune si 167 sate. Populatia judetului era la 1 iulie 2006 de 284501 persoane si reprezenta 1,3 % din populatia Romaniei.

In economia judetului Giurgiu se disting ca activitati cu pondere semnificativa, agricultura, industria si comertul.
Istoric 

Folosit de romani ca sediu al unei garnizoane de paza si locuit fara intrerupere, Giurgiu apare mentionat in actele scrise abia in 1409. 

In vecinatatea portului, in mijlocul unui ostrov de pe Dunare, Mircea cel Batran zideste o cetate de piatra, legata de mal printr-un pod de lemn. Construita solid si mereu intarita, cetatea - cunoscuta si sub numele de castelul Sin Giorgiu - avea, dupa cum scrie Nicolae Balcescu in Istoria Romanilor sub Mihai Voda Viteazul, ziduri -tari, dar fara valuri de pamant si fara flancuri la ziduri, avand numai turnurele imprejur si inlantru un turn mare (donjon)-.

Aparata eroic de domnii Mircea cel Batran, Dan al II-lea, Vlad Tepes, cetatea a cunoscut victorii si infrangeri, treceri succesive de la o stapanire la alta. Pe sub zidurile sale a trecut puhoiul lui Sinan Pasa, cand s-a indreptat spre Calugareni, unde Mihai Viteazul a obtinut stralucita sa victorie, dupa care, intorcandu-se cu intariri, a eliberat Targovistea si Bucurestii, ocupate de turci, si i-a ajuns pe acestia la Dunare. Aici, domnul provoaca armatelor otomane mari pierderi, prin prabusirea podului care traversa fluviul. Asediind cetatea, viteazul domn reuseste s-o cucereasca, silindu-l pe Sinan Pasa sa se intoarca infrant la Constantinopol.

Aceasta santinela a capitalei la Dunare - cum a numit-o scriitorul Alexandru Vlahuta - a stat sub stapanirea Imperiului Otoman pana in 1829, cand a fost darimata. Cu acest ultim eveniment a luat sfarsit rolul sau istoric, din cetate ramanand numai cateva ruine.